În memoria lui Eugen PETRESCU

După cum am promis, vă prezint o serie de articole semnate de Eugen PETRESCU, reputat ziarist, statistician şi istoric de fotbal (https://andron-prodan.blogspot.com/2019/08/inmemoriam.html?spref=fb&fbclid=IwAR2atXSf2sKANnFzH_1CmeFF36iwhQv765KA3HeUpryQD8aMBhbQYUUPvws). Aceste articole vă vor permite să vă lărgiţi atât cultura fotbalistică, cât şi cultura generală. Astăzi puteţi citi a treia parte a serialului despre fotbaliştii din ţările est-europene care după instalarea Cortinei de fier au părăsit patria, alegând calea exilului. Prima parte o găsiţi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2019/10/in-memorialui-eugen-petrescu-dupa-cum.html?spref=fb&fbclid=IwAR2QyOIxb7l8qnlBsFzSZa-E3u8u1JXj0GWgOk6PN_jz9loKU79-WdnJqEI, iar a doua aici https://andron-prodan.blogspot.com/2019/10/in-memorialui-eugen-petrescu-dupa-cum_27.html?spref=fb&fbclid=IwAR131ZPZRo8YiwFs9PKOMVeouH_HAA8qUceyBrG7WNLCktEitvyNMdS8ky0. Astăzi continuăm cu jucătorii din România.

FUGA ÎN APUS: ROMÂNII CARE AU ALES LIBERTATEA (3)

Foto: Iosif Fabian, primul român campion în Italia.

Istoria „fugii” fotbaliştilor români din „raiul” socialismului victorios începe cu multă vreme în urmă, mai exact din 1947, când Iosif Fabian îşi găseşte refugiu în Italia. Avea să joace la Torino (da, la marele Torino, campion al Italiei 1947-48, pentru care a marcat 9 goluri), la Lucchese şi la Bari.

Ştafeta continuă, printre alţii, cu Mircea Petescu, campion european cu „naţionala” română de juniori în 1962 şi dublu campion naţional cu UTA în 1968-1970, acelaşi cu atât de hulitul (uneori pe nedrept) consilier de specialitate de astăzi al firmei I.M.A.M., „rămas” în Olanda spre sfârşitul carierei de jucător activ.

În aceeaşi perioadă „fuge” şi Alexandru Sătmăreanu (II), unul dintre apărătorii de seamă ai naţionalei şi ai lui Dinamo, care – sub numele de Alex Szatmari – joacă două sezoane la V.f.B. Stuttgart, în Germania „federală”, înainte de a trece oceanul pentru a-şi încerca norocul în soccerul american. Astăzi trăieşte într-un orăşel de lângă Munchen, unde se ocupă de un mare magazin specializat în comerţul cu încălţăminte.

Foto: Marcel Răducanu a fost desemnat „Fotbalistul Anului” în 1980 în România. (Sursa: romaniansoccer.ro).

Tot în Germania occidentală s-au refugiat Marcel Răducanu, despre care săptămînalul nostru a scris nu demult, dar şi Viorel Năstase, un atacant de mare talent, „rămas” la TSV Munchen 1860, de unde a fost transferat la Catanzaro în 1981.

„Goana” spre vest continuă frenetic, anii marcând cazuri mai mult sau mai puţin celebre, între care cei trei „rapidişti” de la Goteborg (după meciul cu Orgryte, pentru InterToto), Alexandru Aprodu, Gabriel Ciolponea şi Lucian Ilie, sau cazul notoriu al lui Miodrag Belodedici.

A fost nevoie de o revoluţie pentru ca românilor să li se recunoască dreptul de a-şi alege locul unde să vieţuiască şi mijloacele de existenţă.

Eugen PETRESCU

„Fotbal Plus”, Nr. 64, 9-16 decembrie 1992