SPORTUL LA UPSC

Continuăm seria articolelor despre dezvoltarea sportului la instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. Până acum ați putut afla despre activitatea sportivă la USMF (https://andron-prodan.blogspot.com/2020/11/la-mijlocul-lunii-octombrie-curent-avut.html), UASM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-uasm-carte-de-vizita.html), UTM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-utm-la-universitatea-tehnica.html), USM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-usm-continuam-seria.html), ASEM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-asem-continuam-seria.html) și USEFS (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-usefs-continuam-seria.html). Astăzi vă prezentăm o scurtă istorie a Catedrei de Educaţie Fizică de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPSC) a fost formată conform Hotărârii Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești (RSSM) din 16 august 1940, cu denumirea inițială Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat, care în 1955 a fost redenumit Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. În anul 1992, în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 330 din 21 mai „Cu privire la reorganizarea sistemului învățământului universitar”, Institutul este reorganizat în Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

În anul fondării, Institutul întrunea cinci facultăți: Istorie și Filologie, Fizică, Matematică, Biologie, Geografie. Corpul profesoral al Institutului era constituit din cadre experimentate, savanți din centrele universitare din Iași, București, Roma, Varșovia, Kiev, Moscova, Leningrad etc.

În iulie 1941 Institutul a fost evacuat în orașul Cikalov (în prezent – Orenburg, Rusia), iar în anul 1944 a revenit în Moldova, cu un contingent de 160 studenți și 20 de profesori. Procesul de studii a început la 1 decembrie 1944, cu 458 de studenți.

În corespundere cu ordinul Ministerului Învățământului din 20 iulie 1946, pe lângă Institut a fost formată aspirantura, care pregătea specialiști în domeniul filologiei, istoriei, matematicii, fizicii, botanicii etc. În anul 1948 în Institut a început pregătirea specialiștilor la limbile engleză și franceză.

În legătură cu necesitatea pregătirii pedagogilor de cultura fizică, prin Hotărârea Biroului CC al PC al Moldovei din 15 ianuarie 1949 și a Sovietului Miniștrilor al RSSM, în anul 1950 în cadrul Facultăţii de Geografie şi Știinţe Naturale (decan – Evgheni Nirca) a Institutului a fost deschisă secția de educație fizică (conducător – Serghei Krasotkin), care cuprindea o grupă academică de 25 de studenţi. În 1951 secția a fost transformată în Facultatea de Educație Fizică. Absolvenţii facultăţii din acele timpuri obţineau calificarea de profesor de educaţie fizică, anatomie şi fiziologie a omului, cu dreptul de a preda cele trei materii în şcolile medii de cultură generală.

Cu toate greutățile primei perioade postbelice de restabilire a economiei naționale, deja în anul de studii 1950-1951 la cele șapte facultăți – Filologie, Istorie, Fizică și Matematică, Biologie, Geografie, Limbi Moderne și Educație Fizică – își făceau studiile 2.368 de studenți și activau 99 de profesori, inclusiv 24 cu titlu științific.

Din 20 august 1955 decan al Facultății de Educație Fizică devine Boris Melnic, funcție pe care a deținut-o până în anul 1964. Ulterior conducători ai facultății au fost: S. Clevac, A. Safonov și P. Tolmaciov.

În 2006 am avut fericita ocazie să realizez un interviu cu Boris Melnic, renumit specialist în domeniul fiziologiei omului, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, membru titular (academician) al Academiei de Științe a Moldovei, rector al Universității de Stat din Moldova în perioada 1974-1992 (Andrei Prodan). Autor foto: Nicolae Brânzilă.

În anul 1960 Institutul Pedagogic este desființat și unit cu Universitatea de Stat din Chișinău (USC). În rezultatul acestei măsuri, baza materială a Institutului, cu cele trei facultăți – Istorie și Filologie, Fizică și Matematică, Educație Fizică – a fost transmisă USC, iar secția claselor primare – Institutului Pedagogic de Stat din Bălți.

În legătură cu creșterea necesității de cadre de pedagogi cu studii superioare, Sovietul Miniștrilor al RSSM, la 9 martie 1967, a adoptat Hotărârea nr. 91 privind restabilirea Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în componența a trei facultăți: Fizică și Matematică, Filologie, Educație Fizică.

În anul 1991 Facultatea de Educație Fizică a Institutului Pedagogic a stat la baza înființării Institutului Național de Educație Fizică și Sport.

În prezent în cadrul Facultății de Științe ale Educației a UPSC activează Catedra Pedagogie Preșcolară, Educație Fizică și Dans.

 

Absolvenții UPSC

Campionii olimpici Nicolae Juravschi, Tudor Casapu și Larisa Popova, tustrei sunt absolvenți ai Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Sursa foto: ziarulnational.md.

Mândria UPSC sunt absolvenții care au devenit personalităţi notorii în lumea sportului național și internaţional: dublu campioni olimpici Nicolae Juravschi (caiac-canoe) și Veaceaslav Gorpișin (handbal); campionii olimpici Larisa Popova (canotaj), Tudor Casapu (haltere) și Igor Dobrovolski (fotbal); premianții olimpici Iuri Başcatov (natație), Serghei Marcoci, Alexandr Vdovin (ambii – polo pe apă), Natalia Valeeva (tir cu arcul), Serghei Mureico (lupte greco-romane) și Oleg Moldovan (tir); participanții la Jocurilor Olimpice Valentina Maslovscaia, Abram Krivoşeev, Olga Bolşova, Vadim Zadoinov (toți – atletism) și Serghei Mariniuc (natație); sportivi și antrenori de performanță Grigori Grinberg (tenis de masă), Vadim Kaciur, Danil Miroșenski (ambii – caiac-canoe), Igor Delazari, Larisa Cuzilencova, Boris Nesteruc, Anatoli Mamontov, Alexandru Afteni, Victor Mostovic, Svetlana Gusicova, Maria Kemenceji (toți – atletism), Demian Karaseni (lupte libere), Gheorghi Kiril, Ivan Timotin, Olga Nikolaiciuk (toți – sambo și judo), Serghei Curbatov (natație), Vladimir Dolghin (rugby).

Echipa de fotbal a Institutului Pedagogic, deținătoarea Cupei ziarului „Chișinăul de seară” din 1990. Rândul de sus (de la stânga la dreapta): [?], Pavel Tolmaciov (decanul Facultății de educație fizică), Ghimpu (pro-decanul Facultății de educație fizică), Petru Ceban, Ștefan Esinencu, Gheorghe Pîrciu, Veaceslav Cheru, Nicolae Crăciun (antrenor principal), Iurie Zamăneagră, Igor Procopeț, Dumitru Popov, Victor Botezatu. Rândul de jos: Oleg Morarenco, Nicolae Panu, Ghenadie Sîrbu, Roman Bulat, Igor Oprea (căpitanul echipei), Valeriu Russu, Vladimir Coev, Andrei Șportov, Serghei Iagovkin. Foto: Boris Harcenco.

Studenți la Facultatea de Educație Fizică a Institutului Pedagogic au fost fotbaliștii: Vladimir Țincler, Vladimir Carev, Valeri Colbasiuc, Anatoli Conov, Vladimir Danilov, Vladimir Slavinschi, Anatolie Borș, Evgheni Bannov, Gheorghi Sajin, Victor Alexandrov, Lev Tarasov, Victor Alexeev, Igor Bordovskih, Igor Nadein, Vladimir Poleșciuc, Anatoli Rîbac, Alexandr Iacovlev, Leonid Roșca, Nicolai Telencenco, Vladimir Gosperschi, Victor Sobcovschi, Grigori Nichișenco, Stepan Untilov, Anatoli Zima, Veaceslav și Vladimir Cuțev, Nicolai Sinii, Ion Codreanu, Iuri Lucașciuc, Nicolai Polșcicov, Vladimir Martiușin, Vladimir Vengrjanovschi, Dmitri Chihaev, Serghei Vîbivanțev, Ion Caras, Nicolae Cebotari, Gheorghi Tegleațov, Pavel Cebanu, Alexandr Mațiura, Serghei Dubrovin, Valentin Covaci, Veaceslav Petruhin, Serghei Deinega, Vladimir Constantinov, Victor Rusu, Valeri Pavlov, Iuri Hlopotnov, Alexandru Spiridon, Veaceslav Maxim, Victor Copîl, Iuri Burlaca, Iuri Milicenco, Veaceslav Proțenco, Grigori Batici, Vasili Șcerbei, Igor Spelnicov, Iuri Dubrovnîi, Serghei Tureanski, Iurie Arcan, Vladimir Belîi, Serghei Botnăraș, Igor Ursachi, Serghei Savcenco, Victor Barîșev, Boris Berezovschi, Eduard Crețu, Ștefan Esinencu, Igor Procopeț, Igor Ovcearenco, Ghenadie Sîrbu, Igor Oprea, Serghei Alexandrov, Vladimir Coev, Nicolae Panu, Ghenadie Sârbu, Vlad Goian, Victor Botezatu, Igor Cuciuc.

 

Campusul Sportiv Universitar

Campusul sportiv universitar (CSU) al UPSC reprezintă un complex sportiv modern înzestrat cu utilaj și inventar de ultimă generație, iar destinația acestuia este organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ la disciplina educație fizică, dar și pentru pregătirea sportivă a studenților, care practică o probă din cele existente în cadrul universității.

Campusul sportiv este construit din mai multe săli sportive acoperite, cât și un teren descoperit de minifotbal, acesta fiind în concordanță cu cerințele față de astfel de terenuri sportive.

În componența complexului sportiv mai intră o saună modernă cu tot cu utilajul necesar și toate condițiile pentru refacere și recuperarea sportivilor.

Sala principală de sporturi este cea de jocuri sportive (futsal, violei, baschet și hanbal, aceasta fiind amenajată după toate cerințele federațiilor europene de jocuri sportive, fiind și dușuri moderne, spații de odihnă și altele. Aici pot fi organizate competiții de nivel național și internațional, precum și alte probe și jocuri sportive.

În componența Campusului sportiv intră și terenul de minifotbal, acesta fiind construit după toate cerințele Federației Europene de minifotbal, unde pot și organizate antrenamente sportive, precum și competiții de diferit nivel (municipal, național și internațional).

Tot aici, în cadrul CSU se mai înscrie o sală de aerobică și fitness, unde studenții au posibilitatea să participe la proba sportivă dată în condiții optimale, aici pot fi organizate competiții de diferit nivel, inclusiv la nivel republican. Studenții au posibilitatea să participe și la alte probe sportive puse la dispoziție, cum ar fi de exemplu proba de badminton, unde în acest sens există o sală specializată cu toate condițiile necesare pentru practicarea probei respective. Aici pot fi încadrați până la 15-20 studenți în cadrul unei secții sportive.

O bună parte dintre studenți sunt încadrați în secțiile sportive a pregătirii de forță, unde este amenajată o sală sportivă specializată, dotată cu aparatajul necesar pentru astfel de ocupații, acesta fiind foarte solicitată de către studenții și studentele Universității.

Surse: upsc.md, usefs.md 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (23)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Cataloniei în anul 1992. Partea a 22-a, consacrată ediției a XXIV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Seul în 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

EDIŢIA a XXV-a. BARCELONA 1992

Capitala Cataloniei a câştigat organizarea competiţiei în dispută cu oraşele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane şi Paris. Barcelona, oraşul de reşedinţă a preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic – Juan Antonio Samaranch – a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea ediţiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

Barcelona 1992 a fost una din cele mai memorabile Olimpiade, şi nicio naţiune nu a boicotat Jocurile Olimpice. La această ediţie a participat şi Africa de Sud, după o pauză de 28 de ani din cauza politicii de apartheid. În urmă dărâmării Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singură echipă, pentru prima dată din anul 1960. Chiar dacă nu a avut niciun sportiv, Afganistanul a participat la ceremonia de deschidere a Olimpiadei.

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei. Jurământul atleţilor a fost depus de Luis Doreste Blanco, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Antonio Rebollo. Ceremonia de deschidere a fost spectaculoasă şi s-a estimat că audienţa TV a ajuns la 2 miliarde. Mascota Jocurilor Olimpice din Spania a fost câinele Cobi.

Cobi, mascota Olimpiadei din 1992. Designer: Javier Mariscal.

China şi Cuba au fost aspru criticate că nu au participat la testele internaţionale antidopaj de dinaintea Jocurilor Olimpice.

Un număr record de 64 de ţări a câştigat medalii la Barcelona. Baseball-ul a primit statutul olimpic pentru prima oară. La baschet, „echipa de vis” a Americii, cu vedetele „Magic” Johnson şi Michael Jordan, a spulberat adversarii. Gimnastul din Belarus, Vitali Şcerbo, care reprezenta Cominitatea Statelor Independente, a reuşit să câştige şase medalii de aur, patru dintre ele într-o singură zi.

Cel mai prosper sportiv de la Barcelona a fost Vitali Şcerbo, care a adunat 6 medalii de aur.

Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o luptă între atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, şi etiopianca Derartu Tulu, câştigând ultima. Cele două sportive au făcut împreună turul de onoare la finalul cursei. Marea Britanie a avut motiv de bucurie când Linford Christie şi Sally Gunnell au câştigat aurul la 100 m, respectiv la 400 m garduri. La 10 metri platformă, chinezoaica Fu Mingxia a câştigat medalia de aur la doar 13 ani.

Fu Mingxia a participat la trei ediții ale JO, câștigând în total patru medalii de aur și una de argint.

Republica Moldova, care a făcut parte din echipa unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI), a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de 10 sportivi care au cucerit 5 medalii: Tudor Casapu (campion olimpic la haltere – a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Natalia Valeeva (a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj), Sergiu Mariniuc (nataţie) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism). La Olimpiada de la Barcelona au luat parte discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la canoe-dublu) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean campion olimpic la o probă individuală.

Organizată la 25 de sporturi şi 257 de probe, această a XXV-a ediţie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la Jocurile Olimpice de la Barcelona: numărul de sportivi participanţi – 9.368 – şi cele 815 de medalii decernate.

Cifrele JO Barcelona 1992

Datele de desfăşurare: 25 iulie – 9 august 1992.

Număr de ţări participante: 169.

Număr de sportivi: 9.368 (3.008 femei), la 25 de discipline, în 257 de probe (86 feminine).

Număr de medalii decernate: 815 (259-258-298).

Podiumul pe medalii:

1. CSI: 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112;

2. SUA: 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108;

3. Germania: 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

ZECE CURIOZITĂŢI DESPRE SPORTUL MOLDOVENESC

Nicolae Juravschi, Larisa Popova și Tudor Casapu, trei campioni olimpici care au reprezentat Moldova.

Sportul (engl. sport – joc, distracţie) înglobează o serie de acţiuni de practicare a exerciţiilor fizice în vederea obţinerii de către individ sau colectiv a perfecţionării posibilităţilor morfo-funcţionale şi psihice.

Primele competiţii sportive datează din 1580 î.Hr. în Grecia antică.

La sfîrşitul sec. XIX se formează asociaţii sportive internaţionale.

La mijlocul anilor 1970, în RSS Moldovenească 480,5 mii de persoane (în 1975 numărul total al populaţiei constituia 3 868,9 mii) practicau 37 de discipline sportive.

Actualmente, cultura fizică şi sportul în ţara noastră sînt într-un con de umbră. Potrivit ultimelor date oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, în 2013, în Republica Moldova, cu o populaţie de 3 559,5 mii de oameni doar 108,7 mii de persoane practicau sportul. Numărul de sportivi în grupe constituie 34,3 mii, inclusiv 19,0 mii – începători; 15,0 mii – avansaţi; 0,7 mii – de înaltă măiestrie sportivă. Sportivi de categorie înaltă: 2663 – categoria I juniori; 537 – categoria I; 3192– categoriile I, II; 124 – candidaţi de maeştri; 75 – maeştri ai sportului; 11 – maeştri internaţionali ai sportului. Numărul de şcoli sportive este de 89, inclusiv 32 specializate.

În ţara noastră funcţionează 4901 de construcţii sportive, inclusiv 51 de stadioane cu tribune de 500 de locuri şi peste. Cele mai multe bazine de înot se află în Chişinău – 16, din totalul de 24.

1. Sanocreatologia (lat. sanitas – sănătate şi creatio – creare; gr. logos – ştiinţă) este ştiinţa despre crearea şi menţinerea dirijată a sănătăţii fiziologice, fizice, psihice, sociale a potenţialului adaptiv al omului şi supravieţuirii psihofiziologice a societăţii umane. Constituie o direcţie nouă în medicină, cu implicaţii directe în cultura fizică şi sport, fiind fondată de academicianul Teodor Furdui, doctor honoris causa al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (2014), în cadrul Institutului de Fiziologie şi Sanocreatologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Academicianul Teodor Furdui, fondatorul unui nou domeniu ştiinţific – sanocreatologia. Arhiva foto a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a AŞM

2. Trînta, lupta corp la corp, este un sport tradiţional în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Izvoarele antice menţionează că dacii erau neîntrecuţi în lupta corp la corp. În acest gen sportiv sînt interzise procedeele tehnice agresive, iar o luptă durează 4 minute pentru juniori şi 6 minute pentru seniori. În 1956, la Chişinău s-a organizat primul campionat republican de trîntă.

3. Cursa hipică constituie o competiţie sportivă în care sînt antrenate cabaline. Din 1900 au fost incluse în programul Jocurilor Olimpice. La 8 septembrie 1833, cursa hipică a fost instituită în Basarabia de către guvernatorul civil. Cîştigătorilor acestor competiţii li se decernau premii imperiale. Cursa hipică din 1857 de la Chişinău a fost descrisă de Constantin Negruzzi în nuvela „O alergare de cai”.

4. Atletul rus Ivan Zaikin (1880–1948), campionul Rusiei la ridicarea greutăţilor (1906), în 1927 s-a stabilt la Chişinău, unde a fondat o trupă de circ ambulantă. Era atît de puternic încît pe arena circuluia era în stare să îndoaie bare de metal, rupea lanţuri, bătea cu un singur deget cuie în scînduri, ţinea pe piept punţi de lemn peste care treceau camioane pline cu oameni etc.

5. Ansamblul de Dansuri Sportive „Codreanca”, lansat în 1977 şi condus de Petru Gozun este cea mai cunoscută formaţie de dans sportiv din ţara noastră şi una dintre cele mai titrate în lume.

6. În sport, titlul suprem se consideră cel de campion olimpic. Atletul american James Brendan Conolly este primul campion olimpic la Jocurile Olimpice (1896). În RSS Moldovenească, primul campion olimpic a fost Larisa Popov (Alexandrov) (Moscova, 1980), iar la masculin Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic la proba canoe dublu (1000 şi 500 m) la Seul, Coreea de Sud (1988).

Campioana Larisa Popov (Alexandrov), canoista cu surîs olimpic. Arhiva foto a Muzeului Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova

7. Comitetul Naţional Olimpic al Republicii Moldova, fondat în 1991, este organul de conducere a mişcării olimpice din Republica Moldova. La 23 aprilie 2014 instituţia s-a reorganizat în Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova.

8. Citadela boxului din Republica Moldova se afla în satul Grimăncăuţi, raionul Briceni. Aici, antrenorul Petru Caduc, născut la 06.08.1954 în această localitate, a pregătit peste 70 de campioni naţionali, 20 de maeştri ai sportului, 5 maeştri internaţionali şi doi maeştri emeriţi ai sportului. Doi dintre discipolii lui P. Caduc – Vitalie Gruşac (2000) şi Veaceslav Gojan (2008) au cucerit medalii de bronz la Jocurile Olimpice.

Campionul olimpic Tudor Casapu îi decernează premiul „Antrenorul anului 2014” lui Petru Caduc, părintele pugiliştilor din Republica Moldova. Arhiva foto a Muzeului Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova

9. Andrei Carpenco, născut la 02.01.1960, este primul alpinist din Republica Moldova care la 20 mai 2009 a arborat Drapelul de Stat (tricolorul) al Republicii Moldova pe muntele Everest (numit şi Chomolungma), cel mai înalt vîrf montan de pe Pămînt, cu o altitudine de 8848 m. Republica Moldova a devenit a 42-a ţară care a realizat această performanţă.

10. În prezent, asistăm la o „revoluţie editorială” în domeniul mişcării olimpice, culturii fizice şi al sportului. Drept exemplu pot servi recentele apariţii editoriale ale Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei: Tudor Casapu, eternul campion, prima lucrare din colecţia „Legendele sportului moldovenesc”, consacrată marelui sportiv autohton Tudor Casapu, singurul campion olimpic al Republicii Moldova într-o probă individuală (Barcelona, 1992), cavaler al distincţiei de stat „Ordinul Republicii” (1992), laureat al Premiului Naţional în domeniul sportului (2011), doctor honoris causa al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (2014), şi volumul semnat de Nicolai Ambrosi şi Pavel Brădescu Sport: mică enciclopedie /Red. şt.: Constantin Manolache; resp. de ed.: Ion Xenofontov, prima enciclopedie de profil din Republica Moldova, lucrare recenzată de acad. Teodor Furdui, dr. hab. Elena Constantinovici şi dr. Vasile Triboi.

Tudor Casapu, eternul campion / Colecţia „Legendele sportului moldovenesc” / Red. şt.: Constantin Manolache; coord. Elena Baban; resp. de ed.: Ion Xenofontov, Chişinău, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a AŞM, 2015, 288 p.

Despre importanţa şi impactul social, dar şi despre rezonanţa naţională şi internaţională a acestor lucrări enciclopedice vorbeşte faptul că pe parcursul unei jumătăţi de an cărţile respective au apărut în două ediţii cu un tiraj semnificativ pentru piaţa de carte din Republica Moldova, fiind nominalizate cu cele mai prestigioase premii.

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie

CNOS-30. COMPONENȚA PRIMULUI COMITET EXECUTIV

Autor: Andrei PRODAN

Astăzi, 29 ianuarie, Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova sărbătorește 30 de ani de la înființare. Vreau să vă prezint lista nominală a tuturor membrilor care au făcut parte din primul Comitet Național Olimpic și primul Comitet executiv al CNO.

Congresul de constituire al CNO al Moldovei s-a desfășurat la 29 ianuarie 1991 în incinta Teatrului „Luceafărul” din Chişinău. Au participat 178 de reprezentanţi ai federaţiilor şi asociaţiilor sportive, ai oraşelor şi raioanelor, formaţiunilor obşteşti din republică, care au votat unanim înființarea CNO și au ales prima componenţă a CNO în număr de 57 de persoane, dintre care 23 de membri ai Comitetului Executiv.

La postul de preşedinte al CNO au fost înaintați Efim Josanu şi Valentin Guţu, care ulterior şi-a retras candidatura. Astfel, preşedinte al CNO al Moldovei a fost ales Efim Josanu, vicepreşedinţi – Valentin Guţu şi Alexandru Gheorghiţă, secretar general Nicolae Ambrosie.

Din componenţa primului Comitet Naţional Olimpic al RSS Moldova au făcut parte:

Anul 1991. Prima componență a CNO din Republica Moldova

Mihail ALEXEICIUC – vicepreşedinte al Comitetului executiv municipal Chişinău, preşedintele federaţiei republicane de lupte libere şi greco-romane;

Nicolae AMBROSIE – învăţător de educaţie fizică la şcoala de medicină din Chişinău;

Inochentie BALTAG – prim-viceministru al Ministerului ştiinţei şi învăţământului al R.S.S. Moldova;

Iurie BAŞCATOV – maestru al sportului de categorie internaţională la nataţie, medaliat cu argint la Jocurile Olimpice de la Seul;

Ion BOLFA – maestru al sportului, directorul şcolii specializate de scrimă din Chişinău;

Mihai BUIUC – maestru al sportului la judo, multiplu campion al republicii, antrenor la şcoala sportivă din Hânceşti;

Petru CADUC – maestru al sportului la box, antrenor la şcoala sportivă din Briceni;

Boris CANTARAGIU – preşedinţele comitetului raional Teleneşti pentru cultură fizică şi sport;

Ion CARAGIA – maestru al sportului la sărituri pe plasă elastică, antrenor la şcoala sportivă din Nisporeni;

Ion CARAS – maestru al sportului, antrenorul echipei de fotbal Tighina Bender;

Tudor CASAPU – maestru al sportului de categorie internaţională la haltere, campion mondial;

Mihai CATRINESCU – directorul şcolii specializate de nataţie din Orhei;

Constantin CERNEAVSCHI – medic-şef al dispensarului republican pentru cultură fizică şi sport;

Ion CHEPTENE – preşedintele Federaţiei republicane de arte marţiale;

Vasile COLŢA – maestru al sportului, multiplu campion al republicii la sambo, antrenor emerit din Bulgaria şi Moldova;

Petru COMENDANT – secretar general al Federaţiei de fotbal a R.S.S. Moldova;

Ion CORNEICIUC – învăţător de educaţie fizică la şcoala medie nr. 1 din Căinări;

Nicolae COSTIN – preşedintele Consiliului Municipal Chişinău, deputat al poporului din R.S.S. Moldova;

Gheorghe CUHARSCHI – antrenor emerit din R.S.S. Moldova, directorul şcolii specializate de atletism din Chişinău;

Mihail DOBROVOLSCHI – director-adjunct al liceului cu profil sportiv din Chişinău;

Nicolae ESINENCU – scriitor;

Alexandru GHEORGHIŢĂ – ziarist;

Unul din principalii promotori ai ideii creării structurii olimpice independente a fost ziaristul Alexandru Gheorghiță. Anume el a lansat ideea, a pregătit şi a prezentat toate demersurile juridice pentru fondarea şi recunoaşterea CNO al Moldovei atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. În poză, Alexandru Gheorghiţă la tribuna Congresului de constituirea a CNO din Moldova

Vladimir GORII – arbitru de categorie unională, şeful Direcţiei sport la Ministerul ştiinţei şi învăţământului al R.S.S. Moldova;

Valentin GUŢU – maestru al sportului de categorie internaţională la judo, vicecampion al Europei;

Alexandru HLISTUN – antrenor emerit din R.S.S. Moldova;

Ion HADÂRCĂ – scriitor, deputat al poporului din U.R.S.S., primvicepreşedinte al Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova;

Mihail HÂNCU – antrenor emerit din R.S.S. Moldova, preşedintele consiliului republican al asociaţiei sportive a sindicatelor „Moldova”;

Mihai ILINCIUC – maestru al sportului, specialist principal la Departamentul de stat pentru problemele tineretului şi sport al R.S.S. Moldova;

Efim JOSANU – redactor şef al redacţiei principale de informaţie a Televiziunii Naţionale;

Nicolae JURAVSCHI – maestru emerit al sportului la kaiac-canoe, campion olimpic şi mondial;

Vladimir LUNGU – învăţător de educaţie fizică la şcoala nr. 1 din Chişinău;

Vladlen LÎIUROV – vicepreşedinte al asociaţiei sportive „Dinamo”, deputat al poporului din R.S.S. Moldova;

Petru MARTA – maestru al sportului de calegorie internaţională la lupte libere, ex-campion al Europei;

Valentina MASLOVSKAIA-BOLŞOVA – maestru al sportului de categorie internaţională la atletism, antrenor emerit din R.S.S. Moldova;

Valeri MELNIKOV – arbitru de categorie internaţională la polo pe apă;

Oleg MOLDOVANU – maestru al sportului de categorie internaţională la tir, participant la Jocurile Olimpice de la Seul;

Valeri MURAVSCHI – ministrul finanţelor al R.S S. Moldova;

Gheorghe OSIPOV – antrenor emerit din U.R.S.S. la polo pe apă;

Ion PASTUŞENCO – locţiitorul preşedintelui comitetului executiv al Sovietului orăşenesc Soroca de deputaţi ai poporului;

Anatol PETROSEAN – maestru al sportului la baschet, antrenor emerit din Ucraina şi Moldova;

Boris PETUHOV – antrenor emerit din Moldova, director al şcolii sportive din Bălţi;

Nicolae PIATAC – şeful Direcţiei sport a Departamentului de stat pentru problemele tineretului şi sport al R.S.S. Moldova;

Larisa POPOVA – maestru emerit al sportului la canotaj, campioană olimpică;

Campionii olimpici moldoveni (de la stânga la dreapta): Nicolae Juravschi (actualul președinte al CNOS), Larisa Popova și Tudor Casapu

Grigore POPOVICI – maestru al sportului, antrenor emerit din R.S.S. Moldova, directorul general al Departamentului de stat pentru problemele tineretului şi sport al R.S.S. Moldova;

Eugen POPUŞOI – doctor în medicină, profesor la Universitatea de medicină „N. Testemiţanu” din Chişinău, deputat al poporului din R.S.S. Moldova;

Boris RÂŞNEAC – director adjunct al Departamentului de stat pentru problemele tineretului şi sport al R.S.S. Moldova;

Valeriu ROGOZENCO – ziarist;

Petru RUSNAC – profesor de educaţie fizică la Institutul Politehnic „S. Lazo”, candidat în ştiinţe pedagogice;

Ion SANDU – redactor-şef al ziarului „Sport. Turism”;

Timofei SCREABIN – maestru al sportului de categorie internaţională la box, medaliat cu bronz la Jocurile olimpice de la Seul;

Ion SOLONARI – directorul şcolii republicane de şah şi jocul de dame din Chişinău;

Pavel TOLMACIOV – decanul facultăţii de educaţie fizică a Institutului Pedagogic „Ion Creangă”;

Vasile TRIBOI – preşedintele Federaţiei de atletism a R.S.S. Moldova;

Nicolae TUFANIUC – antrenor emerit din R.S.S.M;

Vitalie USTUROI – director general al Asociaţiei „Valeologia”;

Vladimir VORONIN – antrenor emerit din R.S.S. Moldova la handbal;

Arcadie ZAPOROJANU – colaborator la ziarul „Sport. Turism”.

 

Componenţa primului Comitet executiv al CNO al RSS Moldova

O parte din membrii primului executiv al CNO. Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Gh. Cuharschi, N. Piatac, V. Triboi, Gr. Popovici, I. Baltag, M. Alexeiciuc, P. Tolmaciov. Rândul de jos: N. Ambrosi, E. Josanu, V. Maslovskaia-Bolșova, A. Gheorghiță, V. Guțu

Mihail ALEXEICIUC

Nicolae AMBROSIE

Inochentie BALTAG

Iurie BAŞCATOV

Mihai BUIUC

Petru CADUC

Tudor CASAPU

Nicolae COSTIN

Gheorghe CUHARSCHI

Alexandru GHEORGHIŢĂ

Valentin GUŢU

Ion HADÂRCĂ

Mihail HÂNCU

Efim JOSANU

Nicolae JURAVSCHI

Valentina MASLOVSKAIA-BOLŞOVA

Nicolae PIATAC

Larisa POPOVA

Grigore POPOVICI

Eugen POPUŞOI

Pavel TOLMACIOV

Vasile TRIBOI

Vitalie USTUROI

Din păcate mulți dintre cei nominalizați mai sus nu mai sunt printre noi. Chiar pe 28 ianuarie ne-a părăsit Efim Josanu, primul președinte al CNOS. Dumnezeu să-i odihnească și să-i aibă în paza Sa...

Legendele sportului moldovenesc

CAMPIONUL OLIMPIC TUDOR CASAPU (ETERNUL CAMPION)

Motto: „Și în haltere, și în viața personală a dovedit că este un luptător”.

Nicu VLAD, campion olimpic, prim-vicepreședinte al Federației Internaționale de Haltere, Președintele Federației de Haltere din România

Campionul olimpic Tudor Casapu a reuşit să concretizeze imaginea unui sportiv şi om rafinat, cu un profundul simţ al răspunderii civice, a unui performer înarmat cu buna pregătire practică, teoretică şi estetică în domeniul olimpismului. Merită respectat şi promovat ca o adevărată valoare naţională şi sportivă din următoarele considerente:

1. Este singurul campion olimpic al Republicii Moldova într-o probă individuală (Barcelona, 1992).

Tudor Casapu, surîs candid de campion olimpic, Barcelona, 1992. Arhiva privată Tudor Casapu

2. Este făuritor de istorie recentă a Republicii Moldova, eroul graţie căruia pentru prima oară, Drapelul de Stat şi Imnul de Stat al ţării noastre a fost, respectiv arborat şi intonat pe cea mai înaltă culme sportivă (Barcelona, 30 iulie 1992).

3. A fost singurul moldovean cvadriplu campion al URSS la haltere (1987-1990).

4. A fost singurul moldovean antrenat şi susţinut de celebrul sportiv rus Vasili Alekseev, deţinătorul a 80 de recorduri mondiale (concura la popularitate cu însuşi Leonid Ilici Brejnev, secretar general al PC al URSS!).

5. Este copilul de la ţară (provine dintr-o familie de ţărani cu zece copii), care a demonstrat că se pot obţine rezultate excelente şi doar prin talent şi dăruire.

6. Din 2003, de cînd este preşedintele Federaţiei de Haltere din Republica Moldova, această instituţie sportivă este cea mai performantă în domeniul sportului naţional. Doar între 2006 şi 2014, halterofilii moldoveni au adus ţării noastre două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Londra (2012), 41 de medalii de aur, 51 de argint şi 49 de bronz cîştigate la campionatele mondiale, europene etc. A creat o pleiadă de halterofili care promovează cu succes valorile olimpice şi simbolurile naţionale ale Republicii Moldova.

7. În 1979 a învins la concursul republican al tinerilor interpreţi cu melodia „Bate vîntul, iarba suflă /Dorul mamei mă usucă...” de Teodor Negară. Dacă nu făcea sport de performanţă, la sigur promova cu succes muzica populară autentică.

8. Este săteanul ancorat în valorile perene ale localităţii de baştină (Mingir, Hînceşti), cel care vede-n locul natal un univers.

9. Stema satului Mingir, raionul Hâncești, elaborată de autorul Silviu Andrieș-Tabac și desenată de pictorul Iurie Caminschi, are următoarea blazonare: scut tripartit în pal; în prima partiţiune, pe argint, o cruce roşie plină; într-a doua, pe albastru, o ramură de măslin în pal, de aur; într-a treia, pe argint, o cruce neagră plină; în capul triunghiular al scutului, în câmp roşu, un cap de bour de aur; scutul timbrat cu o coroană sătească de aur. Cel de-al doilea cartier heraldic, albastru și încărcat cu ramură de măslin de aur, este tocmai ofranda pusă la picioarele eroului nostru, care a dus faima locului de baștină în lumea întreagă. Explicația oficială a simbolicii heraldice este: „Ramura de aur de măslin în câmp albastru dintr-a doua partiţiune a scutului marchează victoria halterofilului Tudor Casapu, originar din Mingir, campion al URSS, european şi mondial, la Jocurile Olimpice din 1992 de la Barcelona, când pentru prima dată în istorie drapelul Republicii Moldova a fost ridicat pe cea mai înaltă treaptă sportivă. În Grecia Antică, până la sfârşitul secolului al VI-lea î. Hr., cununa naturală de ramuri de măslin era premiul oferit pentru victorii sportive la jocurile olimpice, spre deosebire de cununile de stejar şi laur care se ofereau la jocurile phytice, precum şi cununile de ţelină şi ulterior de pin, oferite la jocurile istmice”.

10. Graţie sportului a reuşit să trişeze moartea de cel puţin două ori. În copilărie a fost diagnosticat cu viciu cardiac, iar la 47 de ani a suportat un transplant de ficat, boli pe care le-a îndepărtat cu ajutorul sportului.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,

Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Știinţe a Moldovei