Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (21)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XXI-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul canadian Vancouver în anul 2010. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2006, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2010. Designer – Ben Hulse & VANOC Design Team

EDIŢIA a XXI-a. VANCOUVER 2010

Orașul Vancouver, situat pe coasta de vest a Canadei în provincia Columbia Britanică, a primit dreptul de a organiza Jocurile Olimpice de iarnă la 2 iulie 2003, la cea de-a 115-a sesiune a CIO de la Praga, devansând localitățile PyeongChang (Coreea de Sud) şi Salzburg (Austria).

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2010. Designer: Elena Rivera MacGregor/Rivera Design

Astfel, cea de-a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfăşurat în intervalul 12-28 februarie 2010, iar Vancouver a fost cel de-al treilea oraş canadian care a găzduit Jocurile Olimpice, după ediţia de vară de la Montreal (Quebec) din 1976 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-19.html) şi cea de iarnă de la Calgary (Alberta) în 1988 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-15.html). Biletele pentru Vancouver 2010 au fost puse în vînzare începînd cu… 3 octombrie 2008.

Un moment tragic a precedat festivitatea de deschidere. Cu cîteva ore înainte de ceremonie, sportivul georgian Nodar Kumaritaşvili a decedat într-un accident suferit la antrenamente. Kumaritaşvili, a cărui sanie avea în momentul accidentului 143 km/h, s-a răsucit la ultimul viraj al circuitului și a zburat de pe pistă de la Whistler, izbindu-se violent de un stâlp de oțel. Oficialii au fost forţaţi să facă o serie de schimbări, reducând periculozitatea traseului.

Pentru prima oară ceremoniile oficiale de deschidere şi de închidere a Olimpiadei Albe s-au desfăşurat în sală

Pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, atât de vară cât și de iarnă, ceremonia de deschidere pe care a făcut-o Guvernatorul Canadei, Michaelle Jean, a avut loc în sală. La Vancouver 2010 au fost folosite două motto-uri oficiale, câte unul în limba engleză și franceză: „With glowing hearts” (Cu inimile aprinse) și „Des plus brillants exploits” (Cele mai strălucite realizări).

Au participat 2.566 sportivi din 82 de ţări, un nou record pentru Jocurile Olimpice de iarnă, cărora li s-au alăturat alte circa 500.000 de vizitatori şi peste 10.000 de jurnalişti. Au participat, pentru prima dată, sportivi din Insulele Cayman, Columbia, Ghana, Muntenegru, Pakistan, Serbia şi Peru. Cei mai mulți reprezentanți i-au avut: SUA (216), Canada (206), Rusia (179), Germania (153), Elveția (146), Italia (109), Suedia și Franța (câte 108).

Quatchi și Miga, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2010. Designer: Vicki Wong and Michael Murphy, Meomi design

Jocurile din 2010 au permis retransmisia a 26.000 de ore de conţinut pe internet şi pe telefonul mobil, ceea ce reprezintă 50.000 de ore de acoperire totală a Olimpiadei de la Vancouver, în afară de radio. De la debutul Jocurilor Olimpice, CIO şi cei 25 de difuzori de drepturi TV din toată lumea au anunţat că au desfăşurat cea mai importantă acoperire mediatică din istoria Jocurilor de iarnă, cu 24.000 de ore de difuzare televizată și 3 miliarde de telespectatori de pe mapamond.

Programul olimpic a cuprins 9 sporturi și 15 discipline sportive: biatlon, bob, curling, patinaj (artistic, viteză, short-track), hochei pe gheaţă, sanie, schi (alpin, fond, combinata nordică, sărituri, freestyle), skeleton, snowboard. A fost introdusă, în premieră, proba de skicross (freestyle), la masculin şi la feminin. Au ratat includerea în program ştafeta mixtă biatlon, dublu mixt curling, echipe de schi alpin, echipe de bob şi sanie, sărituri cu schiurile feminin. Sportivii s-au întrecut în 86 de probe (46 masculine, 38 feminine, 2 mixte). 

Marit Bjørgen a obținut nu mai puțin de 5 medalii olimpice în 2010. Sursa foto: gettyimages.com

Cea mai medaliată sportivă a ediţiei a fost norvegianca Marit Bjørgen, care a câştigat cinci medalii în probele de schi fond: trei de aur, una de argint şi una de bronz. Tot la schi fond compatriotul ei, Petter Northug, a obținut patru medalii, dintre care două de aur, câte una de argint și de bronz.

Unul din eroii de la Vancouver 2010 a fost Petter Northug. Sursa foto: https: fasterskier.com

Trei titluri olimpice a câștigat chinezul Wang Meng la patinaj viteză pe pistă scurtă. Trei sportivi, germanca Magdalena Neuner, norvegianul Emil Hegle Svendsen (ambii la biatlon) și sud-coreeanul Lee Jung-Su (la patinaj viteză pe pistă scurtă) au obținut câte trei medalii: câte două de aur și câte una de bronz. La patinaj viteză s-a remarcat Martina Sáblíková din Cehia care a cucerit două medalii de aur și un de bronz.

Martina Sáblíková a câștigat trei medalii la Jocurile de la Vancouver. Sursa foto: wikipedia.org

În proba feminină de patinaj artistic, aurul a fost obţinut de graţioasa Yuna Kim – primul aur pentru Coreea de Sud din istoria acestui sport. Iar în proba de dans câştigători au fost canadienii Tessa Virtue şi Scott Moir, care sunt, la rândul lor, autorii unor premiere: primul cuplu din Canada care obţine titlul în proba de dans, cel mai tânăr cuplu de dans care ia aurul, primii dansatori care iau aurul la debutul lor olimpic (după ediţia inaugurală a probei, la Olimpiada din 1976).

Yuna Kim a obținut primul aur pentru Coreea de Sud din istoria patinajului artistic. Sursa foto: wikipedia.org

În clasamentul general primul loc a revenit ţării-gazdă care a adunat 26 de medalii, dintre care 14 de aur, 7 de argint și 5 de bronz. După canadieni urmează Germania (30 de medalii, dintre care 10 de aur, 13 de argint, 7 de bronz), Statele Unite ale Americii (37 de medalii, dintre care 9 de aur, 15 de argint, 13 de bronz), Norvegia (23 de medalii, dintre care 9 de aur, 8 de argint, 6 de bronz). La cealaltă extremă au fost sportivii ruşi. Vancouver 2010 a intrat în istorie drept ediţia la care echipa Rusiei a ieșit din topul primelor 10 ţări în clasamentul pe medalii, ocupând locul 12 (13 medalii, dintre care 2 de aur, 5 de argint, 6 de bronz). În total 25 de țări au câstigat medalii, iar 19 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA VANCOUVER 2010 

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 2010. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La Jocurile Olimpice de iarnă din 2010, țara noastră iarăşi a fost reprezentată de şapte sportivi (cinci bărbaţi şi două femei), care au concurat la patru sporturi (biatlon, sanie, schi alpin şi schi fond) și 10 probe.

Din nou am avut patru sportivi naturalizaţi – Natalia Levcenkova (Rusia), Bogdan Macovei (România), Urs Imboden şi Christophe Roux (ambii din Elveţia) şi trei „autohtoni” – Victor Pînzaru (portdrapel), Sergiu Balan şi Alexandra Camenşcic.

Din componenţa delegaţiei moldoveneşti au făcut parte 4 antrenori, 3 şefi de echipe, un şef de misiune, preşedintele CNO, un medic şi 4 ziarişti (în total 14 persoane).

La competiţia din Canada cel mai bine s-a prezentat schiorul Christophe Roux, care a ocupat locul 28 la proba de slalom.

Christophe Roux a avut cea mai bună prestație dintre sportivii moldoveni la Jocurile din 2010. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

Iată rezultatele sportivilor din Republica Moldova: Victor Pînzaru (biatlon: locul 70 – 10 km sprint; locul 85 – 20 km individual), Natalia Levcenkova (biatlon: locul 37 – 15 km individual; locul 53 – 7,5 km sprint; locul 56 – 10 km pursuit), Bogdan Macovei (sanie: locul 33), Christophe Roux (schi alpin: locul 28 – slalom; locul 44 – slalom uriaş), Urs Imboden (schi alpin: a abandonat în prima manşă a probei de slalom din cauza ceţii dense), Sergiu Balan (schi fond: locul 86 – 15 km liber), Alexandra Camenşcic (schi fond: locul 71 – 10 km liber). (A.P.)

Pe 12 februarie 2010, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „A XXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Vancouver 2010”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md 

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (20)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul italian Torino în anul 2006. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2002, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-19.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2006. Designer – Armando Testa Advertising Agency & TOROC

EDIŢIA a XX-a. TORINO 2006

Ajunse la ediţia aniversară cu numărul XX, Jocurile Olimpice de iarnă din anul 2006 au fost organizate la Torino, Italia, între zilele de 10 şi 26 februarie. A fost pentru a doua oară când Italia a găzduit Olimpiada albă, după ediţia din 1956, de la Cortina d’Ampezzo (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-7.html), şi pentru a treia oară când a fost gazda unei ediţii a Olimpiadei moderne (în 1960, la Roma s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-15.html). 

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2006. Designer: Antonino Benincasa/Studio Benincasa-Husmann

Torino este capitala Piemontului, regiune în nord-vestul peninsulei Apenine, la graniţa cu Franţa. Oraşul a primit pe 19 iunie 1999, la Seul, dreptul de organizare a Olimpiadei de iarnă. În cursa pentru găzduirea Jocurilor Olimpice au mai concurat Helsinki (Finlanda), Klagenfurt (Austria), Poprad-Tatry (Slovacia), Sion (Elveţia) şi Zakopane (Polonia).

Având o populaţie de peste 900.000 de locuitori, Torino a devenit cel mai mare oraş care găzduise Jocurile Olimpice de iarnă. Au fost amenajate trei sate olimpice, la Sestriere, Bardonecchia și Torino. 

Torino a devenit cel mai mare oraș care a găzduit vreodată o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă

Întrecerile celei de-a XX-a Olimpiade de iarnă s-au desfăşurat la Torino şi în alte şase staţiuni/localităţi din regiunea Piemont: Cesena, Pragelato, Bardonecchia Pinerolo, Sauze d’Oulx şi Sestriere. 20.000 de voluntari s-au angajat în organizarea Jocurilor (selectaţi din peste 40.000), care s-au ocupat de primirea atleţilor, spectatorilor şi a jurnaliştilor, precum şi de pregătirea locurilor de desfăşurare a competiţiilor.

Deschiderea Jocurilor a avut loc pe Stadionul Olimpic din Torino şi a fost oficiată de preşedintele Republicii Italiene, Carlo Azeglio Ciampi. Motto-ul Jocurilor a fost „Passion lives here” (Pasiunea trăiește aici), iar Neve şi Gliz au devenit mascotele Olimpiadei de la Torino. Neve este un bulgăre de zăpadă (femeie), iar Gilz este un cub de gheaţă energic (mascul).

Bulgărele de zăpadă Neve și cubul de gheață Gliz, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2006. Designer: Pedro Albuquerque/Lisbon

Au participat 2.508 de sportivi, dintre care 960 de femei, din 80 de ţări. Albania, Madagascar şi Etiopia au avut reprezentanţi în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Cei mai mulți reprezentanți i-au avut: SUA (211), Canada (196), Rusia (190), Italia (184), Germania (164), Elveția (143), Suedia și Japonia (câte 112), Finlanda (102).

Programul Olimpiadei a cuprins 9 sporturi și 15 discipline sportive: biatlon, bob, curling, hochei pe gheață, patinaj (artistic, viteză, short-track), sanie, schi (alpin, fond, combinata nordică, sărituri, freestyle), skeleton și snowboard. Sportivii s-au întercut în 84 de probe (45 masculine, 37 feminine, 2 mixte).

Nu mai puţin de 1.219 teste antidoping, un număr record, au fost realizate în timpul competiţiei torineze, în cea mai severă şi mai vastă campanie antidoping desfăşurată vreodată la o ediţie a Jocurilor Olimpice.

Cindy Klassen, cea mai medaliată sportivă a Olimpiadei de la Torino. Sursa foto: instagram.com

Cea mai medaliată sportivă a ediției a fost Cindy Klassen din Canada care a cucerit 5 medalii (una de aur, câte două de argint și de bronz) la patinaj viteză.

La Torino, sportivii sud-coreeni au reuşit să câştige nu mai puţin de zece medalii (între care şase de aur) în probele de patinaj viteză pe distanţe scurte. Ahn Hyun-soo a obținut patru medalii (trei de aur şi una de bronz) la short-track, iar Jin Sun-yu a câștigat trei medalii de aur la patinaj viteză pe pistă scurtă. Tot trei medalii de aur a cucerit germanul Michael Greis la proba de biatlon.

Duff Gibson obţine titlul olimpic la skeleton, devenind cel mai vârstnic câştigător al unei probe individuale din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă

Canadianul Duff Gibson, în vârstă de 39 de ani şi 190 de zile, a cucerit aurul la skeleton, devenind cel mai „vârstnic” participant la o Olimpiadă albă care a obţinut o medalie de aur la o probă individuală.

Claudia Pechstein (Germania) a devenit prima patinatoare care, la patinaj viteză, a cucerit nouă medalii în carieră, iar Kjetil André Aamodt (Norvegia), cu victoria sa de la slalom super-uriaş (Super G), a devenit primul schior care, la schi alpin, a cucerit patru medalii în cadrul aceleiaşi competiţii, precum şi primul care a câştigat patru medalii olimpice de aur în întreaga carieră.

Claudia Pechstein, prima patinatoare care a cucerit nouă medalii olimpice în carieră. Sursa foto: gettyimages.com

După un argint, în spatele lui Alexei Iagudin, la precedenta ediţie a Jocurilor, patinatorului rus Evgheni Pluşenko devine campion olimpic la Torino, şi va fi din nou medaliat – cu argint – patru ani mai târziu, la Vancouver.

Încheiem cu o dovadă de fair-play: atunci când Sarei Renner din Canada i se rupe un băţ într-una dintre probele de schi fond, antrenorul norvegian Bjørnar Håkensmoen îi împrumută un băţ de-al său, chiar dacă mai lung cu 12 cm. Acest act de bunăvoinţă şi sportivitate îi permite lui Renner să-şi ajute echipa să câştige argintul, în vreme ce Norvegia iese din medalii, obţinând locul 4.

În clasamentul general pe echipe locul întâi la ocupat Germania cu 29 de medalii la activ, dintre care 11 de aur, 12 de argint și 6 de bronz. Au urmat: SUA (25 de medalii, dintre care 9 de aur, 9 de argint și 7 de bronz) și Austria (23 de medalii, dintre care 9 de aur, 7 de argint și 7 de bronz). În total 26 de țări au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA TORINO 2006

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a JO de iarnă din 2006. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XX-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, Republica Moldova a avut o delegaţie formată din şapte sportivi (patru bărbaţi şi trei femei), care din nou au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe.

Nicolae Juravschi, preşedintele CNO, a fost unul din purtătorii flăcării olimpice. El a parcurs distanţa de 400 m pe străzile Romei în drumul torţei olimpice spre Torino. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

Sportivi naturalizaţi am avut deja patru: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov, Natalia Levcenkova (portdrapel) şi Valentina Ciurina şi sănierul român Bogdan Macovei. Alături de ei au mai concurat: Elena Gorohova (prezentă la a 4-a (!) ediţie a JO de iarnă; de această dată concurând atât la biatlon, cât şi la schi fond), Ilie Bria şi Sergiu Balan.

Elena Gorohova deține recordul de prezențe dintre sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă

Cel mai bun rezultat obţinut de un reprezentant al R. Moldovei la JO de iarnă a fost înregistrat de Natalia Levcenkova la Torino 2006. Sursa foto: sports.md

La această ediţie a fost înregistrat cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă: Natalia Levcenkova a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual. Rezultatele concurenţilor moldoveni: Mihail Gibuşenkov (biatlon: locul 81 – 10 km sprint; n-a concurat în proba de 20 km individual, deoarece antrenorul lui, Petru Bria, a hotărât ca sportivul să nu ia startul, afirmând că acesta este bolnav), Valentina Ciurina (biatlon: locul 81 – 7,5 km sprint), Elena Gorohova (biatlon: locul 68 – 7,5 km sprint; schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Natalia Levcencova (biatlon: locul 8 – 15 km individual; locul 21 – 12,5 km start în bloc; locul 23 – 10 km pursuit; locul 41 – 7,5 km sprint), Bogdan Macovei (sanie: locul 30), Ilie Bria (schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Sergiu Balan (schi fond: a abandonat în proba de 15 km sprint). (A.P.)

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (19)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XIX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul american Salt Lake City în anul 2002. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1998, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-18.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2002. Designer – Axiom Design, Justin Reynolds

EDIŢIA a XIX-a. SALT LAKE CITY 2002

Cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a avut loc în statul american Utah, la Salt Lake City, în intervalul 8-24 februarie 2002. A fost cea de-a patra ediţie americană a Jocurilor Olimpice de iarnă şi, totodată, prima din noul mileniu.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2002. Designer: Ben Hermel/Landor Associates

De remarcat, că Olimpiada a fost un succes al locuitorilor din statul Utah, care au făcut eforturi deosebite pentru a reuşi să realizeze fără subvenţii de la stat toate construcţiile necesare bunei desfăşurări a competiţiei. A fost o ediţie cu atât mai specială cu cât nu trecuseră decât câteva luni de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, care au zguduit SUA şi lumea întreagă.

Totuși, Jocurile de la Salt Lake City s-au aflat în centrul unui scandal de zile mari: câţiva membri ai Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) au fost forţaţi să demisioneze şi alţii au fost sancţionaţi după ce s-a descoperit că acceptaseră cadouri extrem de valoroase pentru a vota pentru desemnarea oraşului american ca gazdă a competiţiei olimpice în 2002. 

Salt Lake City, capitala mormonilor, a găzduit cea mai tare ediție de până atunci a JO de iarna

În cadrul unui spectacol, care a avut loc înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor, s-a adus un omagiu victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001. Măsurile de securitate au fost impresionante: 3.500 de soldaţi din Garda Naţională, 7.000 de ofiţeri de poliţie şi peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicaţi în asigurarea securităţii.

CIO a acceptat ca drapelul american găsit printre ruinele World Trade Center să fie arborat pe Stadionul Olimpic din Salt Lake City, în cadrul ceremoniei de deschidere oficiată de preşedintele american George W. Bush. În premieră, Flacăra Olimpică a fost aprinsă de o echipă, cea a naţionalei de hochei a SUA. Motto-ul întrecerii a fost „Lite the fire within” (Aprinde focul interior).

Ursul Coal, coiotul Copper, iepurele Powder, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2002. Designer: Steve Small, Landor/Publicis

La Jocurile de la Salt Lake City au participat 77 de ţări şi 2.399 de sportivi, dintre care 791 femei. Camerun, Nepal, Tadjikistan și Thailanda au avut reprezentanți în premieră la Jocurile Olimpice de iarna. Cei mai mulți sportivi i-au avut: SUA (202), Germania (157), Rusia (151), Canada (150), Franța (114), Elveția (111), Italia (109), Japonia și Suedia (câte 102). A impresionat asistenţa sportivul Patrick Singleton, port-drapelul şi totodată unicul membru al delegaţiei Insulelor Bermude, care a defilat doar în şort la ceremonia de deschidere desfăşurată la o temperatură de multe grade sub zero.

În programul olimpic au fost incluse 9 sporturi: bob, biatlon, curling, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi (alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică), skeleton (revenit după 54 de ani), snowboard (slalom uriaş şi half-pipe). Proba nouă a fost cea de bob – 2 persoane feminin. A fost introdusă reluarea video în patinajul artistic.

Numărul probelor creşte continuu, ajungându-se la 78 (42 masculine, 34 feminine, 2 mixte). Televiziunea îşi impune din ce în ce mai evident pretenţiile, apărând mai multe modificări de regulament, menite să crească spectaculozitatea unor întreceri. Astfel, ca exemplu, la schi fond startul a fost dat în bloc, ca la atletism, iar patinajul viteză pe pistă redusă, short-track-ul depăşeste în interes varianta clasică.

După 50 de ani echipa de hochei pe gheață a Canadei a devenit campioană olimpică. Sursa foto: olympic.ca

Canada a câștigat titlul olimpic la hochei pe gheaţă în faţa SUA, atât la masculin, cât şi la feminin. Sursa foto: Facebook/Ministry of Tourism, Culture and Gaming

Deşi aflaţi pe teren propriu, americanii au cedat primul loc pe naţiuni Germaniei, dar acest lucru nu a contat prea mult faţă de dezamăgirea pierderii finalei la hochei pe gheaţă în favoarea Canadei, 2-5. Mai mult, echipa-gazdă a fost învinsă de Canada și în meciul decisiv la hochei feminin, 2-3.

 

Janica Kostelić a cucert 3 titluri şi o medalie de argint, fiind la un pas de scorul perfect. Sursa foto: gettyimages

Protagoniştii întrecerilor au fost biatlonistul norvegian Ole Einar Bjørndalen, cu 4 medalii de aur, şi croata Janica Kostelić, cu 3 medalii de aur şi una de argint la schi alpin.

În probele de combinată nordică, Samppa Lajunen din Finlanda devine primul sportiv din categoria sa care câştigă trei medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Dar campionul campionilor e neamţul Georg Hackl: cu argintul din proba individuală de sanie, Hackl devine primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă care câştigă o medalie în aceeaşi probă individuală la cinci ediţii consecutive ale competiţiei olimpice.

După ce a obţinut argintul la sanie individual, Georg Hackl a devenit primul sportiv din istorie care a câştigat cinci medalii în aceeaşi probă la cinci ediţii consecutive ale JO de iarnă. Sursa foto: gettyimages

În probele de sărituri cu schiurile, elveţianul Simon Ammann apare de nicăieri şi câştigă atât trambulina normală, cât şi trambulina mare, iar norvegianul Kjetil André Aamodt cucerind două medalii de aur devine cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarna la schi alpin. Peste patru ani, la Torino, el va câștiga încă un titlu olimpic și este în prezent singurul schior alpin cu 4 medalii de aur în palmares, la care mai adăugăm câte două medalii olimpice de argint și de bronz.

Kjetil André Aamodt este în prezent singurul schior alpin care a câștigat 4 medalii olimpice de aur și 20 de medalii la Campionatele Mondiale (12) și Jocurile Olimpice (8). Sursa foto: gettyimages

Vonetta Flowers, reprezentantă a ţării gazdă, a devenit prima sportivă de culoare care a cucerit un titlu olimpic la Jocurile hibernale. Aceeaşi performanţă a fost reuşită şi de hocheistul canadian Jarome Iginla.

La Salt Lake City s-a derulat încă o filă a Războiului Rece, atunci când, în urma unor presupuse înţelegeri între arbitri (dar şi pentru liniştirea spiritelor), au fost acordate, cu totul excepţional, două medalii de aur în proba de perechi, la patinaj artistic: una pentru perechea rusă Elena Berejnaia și Anton Siharulidze şi alta pentru perechea canadiană Jamie Salé și David Pelletier.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (25 de medalii, din care 13 de aur, 5 de argint, 7 de bronz), Germania (36 de medalii, din care 12 de aur, 16 de argint, 8 de bronz), SUA (34 medalii, din care 10 de aur, 13 de argint, 11 de bronz), Canada (17 medalii, din care 7 de aur, 3 de argint, 7 de bronz).

Pentru prima oară în istorie, Suedia a plecat acasă fără nicio medalie de aur. China și Australia au obținut primele lor medalii de aur la Jocurile hibernale, iar Estonia și Croatia au urcat în premieră pe podiumul olimpic la sporturi de iarnă. În total 30 de țări au obținut puncte, 24 au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA SALT LAKE CITY 2002

Lotul olimpic al R. Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor de la Salt Lake City. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă ţara noastră a fost reprezentată deja de cinci sportivi, care au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe. Trei dintre sportivii Republicii Moldova erau naturalizaţi: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov şi Valentina Ciurina şi sănierul român Constantin-Liviu Cepoi. Portdrapel a fost Ion Bucşa, iar Elena Gorohova a participat pentru a treia oară la Jocurile Olimpice de iarnă, ambii au evoluat la schi fond.

De la stânga la dreapta: Ion Bucşa, Liviu Cepoi, Valentina Ciurina, Elena Gorohova, Mihail Gribuşenkov

Liviu Cepoi la competiția de la Salt Lake City. Sursa foto: gettyimages.com

Cea mai bună evoluţie dintre sportivii moldoveni a avut-o Liviu Cepoi (în 1992, 1994 şi 1998 a evoluat la Jocurile Olimpice de iarnă pentru România), care a ocupat locul 38 la întrecerile de sanie.

Iată şi rezultatele celorlalţi sportivi din Republica Moldova: Mihail Gribuşenkov (biatlon: locul 83 – 10 km sprint; locul 84 – 20 km individual), Valentina Ciurina (biatlon: locul 48 – 10 km pursuit; locul 51 – 7,5 km sprint; locul 62 – 15 km individual), Ion Bucşa (schi fond: locul 67 – 30 km liber, start în bloc), Elena Gorohova (schi fond: a abandonat – 15 km liber, start în bloc; a ratat calificarea în proba de 15 km sprint). (A.P.)

Pe 14 decembrie 2001, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de Iarnă. Salt Lake City – 2002”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md 

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (18)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XVIII-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul japonez Nagano în anul 1998. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1994, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-17.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 1998. Designer – Aoba Masuteru

EDIŢIA a XVIII-a. NAGANO 1998

Orașul Nagano a găzduit, între 7 şi 22 februarie 1998, cele din urmă Jocuri Olimpice de iarnă a mileniului trecut. A fost pentru a doua oară când Japonia a organizat o ediţie a Olimpiadei hibernale, după cea din 1972, de la Sapporo (detalii, aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-11.html). 

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 1998. Designer: Masanori Shinozuka/Landor Associates, Tokyo

Deschiderea oficială a celei de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost făcută de Majestatea Sa Împăratul Akihito. Uniformele organizatorilor au fost realizate din materiale reciclabile, nu întâmplător motto-ul întrecerii a fost „Coexistence with the nature” (Coexistența cu natura). Elevii au beneficiat de o reducere de 50% la bilete de intrare la competiţii.

Mascotele oficiale au fost Sukki, Nokki, Lekki și Tsukki, patru bufnițe emblematice (bufnița fiind considerată înțeleapta pădurilor), alese pentru a simboliza cele patru sezoane și fiind cunoscute sub numele colectiv de „Snowlets”.

Bufnițele Sukki, Nokki, Lekki, Tsukki, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 1998. Designer: Pierre-Laurent Thève/Landor Associates, Paris

Din nou se dovedește că lumea a devenit, cu adevărat, mai mică: în ciuda distanțelor, acest al doilea popas în Japonia a înregistrat noi recorduri de ţări (72) şi sportivi (2.176, dintre care 787 femei) participanţi. Uruguay, Venezuela, Kenya, Azerbaidjan şi Macedonia de Nord au fost reprezentate în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Cei mai mulți atleți au venit din SUA (186), Japonia (156), Canada (144), Germania (125), Rusia (122), Italia (113), Franța (106), Suedia (99), Austria (96).

Olimpiada de la Nagano a fost ultima ediție din secolul al XX-lea

Sportivii s-au întrecut în 68 de probe (37 masculine, 29 feminine, două mixte) din opt sporturi: bob, biatlon, curling, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi (alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică), snowboard (slalom uriaş şi half-pipe).

A continuat completarea programului: au fost introduse 2 sporturi noi – curling (argument interesant adus de practicanții curlingului când au cerut admiterea la Jocurile Olimpice: „Noi suntem de mii de ori mai numeroși decât boberii!”) și snowboard și 7 probe noi – curling (masculin și feminin), hochei pe gheață feminin, slalom uriaș și half-pipe (masculin și feminin) la snowboard.

Cehia a câștigat în premieră titlul olimpic la hochei pe gheață. Sursa foto: iihf.com

Hocheiştii profesionişti din NHL (Liga Națională de Hochei) au participat în premieră la Jocurile Olimpice. Canadienii și americanii au fost, în aceste condiţii, favoriţi, dar, surpriză, au câştigat sportivii din Cehia, care în finală au învins Rusia cu scorul de 1-0 (0-0, 0-0, 1-0) datorită golului marcat de Petr Svoboda în minutul 49. La meciul final, disputat pe 22 februarie 1998, au fost prezenți peste 10.000 de spectatori. În finala mică Finlanda a întrecut Canada cu 3-2 (2-1, 0-1, 1-0). Americanii au fost eliminați de Cehia încă în faza sferturilor de finală. În schimb, primul turneu feminin de hochei pe gheață s-a încheiat cu victoria echipei SUA.

La Nagano, americancele au câștigat primul turneu feminin de hochei pe gheaţă. Sursa foto: nhl.com

Premiera istorica la bob: pentru prima oară, după patru manşe, ocupantele primelor două locuri la bob-2 nu pot fi departajate, astfel încât echipajele Italiei (Günther Huber, Antonio Tartaglia) şi Canadei (Pierre Lueders, David MacEachern) primesc fiecare medalia de aur. Aceeaşi păţanie şi la bronzul de la bob-4, cu Marea Britanie şi Franţa în situaţie similară, semn că în această disciplină totul atârnă chiar de un fir de păr.

Pentru prima dată în istoria Olimpiadelor albe, după 4 manşe la bob de două persoane, nu s-au putut departaja câştigătorii, în final echipajele Italiei şi Canadei primind fiecare medalia de aur. De la stânga la dreapta: Pierre Lueders, David MacEachern, Günther Huber, Antonio Tartaglia. Sursa foto: gettyimages

Cea mai medaliată sportivă la această ediţie a fost rusoaica Larisa Lazutina, care a câştigat cinci medalii (trei de aur, una de argint şi una de bronz) la schi fond. Norvegianul Bjørn Daehlie a cucerit trei medalii de aur și una de argint în proba de schi nordic, devenind primul sportiv de la Jocurile Olimpice de iarnă care câştigă, de-a lungul carierei, 12 medalii olimpice. Este obligatoriu să ne oprim asupra lui Daehlie, considerat cel mai de succes sportiv în probele de schi fond din toate timpurile: norvegianul a câştigat nu mai puţin de 12 medalii olimpice în total (opt de aur şi patru de argint), la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice (Albertville 1992, Lillehammer 1994 şi Nagano 1998) și 17 medalii la Campionatele Mondiale (9 de aur, 5 de argint și 3 de bronz).

Bjørn Daehlie, cel mai de succes sportiv în probele de schi fond din istorie. Sursa foto: gettyimages

Aurul olimpic în proba individuală feminină de patinaj artistic a fost obţinut de Tara Lipinski, din SUA. La 15 ani, americanca a devenit cea mai tânără câştigătoare a unei probe individuale la Jocurilor Olimpice de iarnă.

Tara Lipinski, în vârstă de 15 ani, a cucerit titlul olimpic la patinaj artistic, devenind cea mai tânără sportivă care a obţinut această performanţă într-o probă individuală. Sursa foto: gettyimages

Austriacul Hermann Maier suferă, în proba de coborâre, o căzătură spectaculoasă, la 120 km/h, rămânând în aer mai mult de 3,5 secunde, aterizând în cap şi trecând în viteză şi peste două garduri de protecţie. Asta nu l-a împiedicat pe „Herminator” – cum a fost numit, dată fiind natura sa aparent indestructibilă – să câştige, câteva zile mai târziu, aurul olimpic în probele de slalom uriaş şi super-uriaş.

Hermann Maier, supranumit Herminator. Sursa foto: wikipedia.org

Nagano 1998 a fost a treia Olimpiadă pentru românul Liviu Cepoi, cel care avea să reprezinte Republica Moldova peste patru ani la Jocurile de la Salt Lake City. Deoarece partenerul său Ioan Apostol s-a retras ca urmare a vârstei (era cu 10 ani mai mare decât Cepoi), Liviu a concurat împreună cu Ion Stanciu, terminând pe locul 16 în proba de sanie – 2 persoane (al doilea rezultat obținut de România la Nagano).

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Germania (29 de medalii, din care 12 de aur, 9 de argint, 8 de bronz), Norvegia (25 de medalii, din care 10 de aur, 10 de argint, 5 de bronz); Rusia (18 medalii, din care 9 de aur, 6 de argint, 3 de bronz); Canada (15 medalii, din care 6 de aur, 5 de argint, 4 de bronz), SUA (13 medalii, din care 6 de aur, 3 de argint, 4 de bronz). În total 29 de țări au obținut puncte, 23 au câstigat medalii, iar 15 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA NAGANO 1998

Ion Bucşa şi Elena Gorohova au reprezentat R. Moldova cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Sursa foto: ski.md

În Japonia, Republica Moldova, ca și patru ani în urmă la Lillehammer, a fost reprezentată de doi biatlonişti, care au concurat la patru probe (2 masculine și 2 feminine): Ion Bucşa (portdrapel) şi Elena Gorohova, ultima a obținut și cele mai bune rezultate.

Recepție la Președinția Republicii Moldova înainte de plecare la Nagano. De la stânga la dreapta: Petru Bria (antrenorul lotului Moldovei de biatlon), Grigore Popovici (secretarul general al CNO), Ion Bucşa, Petru Lucinschi (președintele R. Moldova), Elena Gorohova, Efim Josanu (președintele CNO), Valentin Ciumac (președintele Federației de biatlon din Moldova). Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

Atleta noastră Larisa Timchina a purtat torța olimpică pentru Jocurile Olimpice de iarnă Nagano 1998. Sursa foto: ski.md

Delegația R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 1998. Sursa foto: ski.md

Ion Bucşa s-a clasat pe locul 71 la proba de 10 km sprint cu rezultatul 36.33,8, ținte ratate: 6 (2+4) şi pe locul 70 la proba de 20 km individual cu rezultatul 1:11.27,5, ținte ratate 6 (0+2+3+1). Câștigători au devenit norvegienii Ole Einar Bjørndalen (10 km sprint) și Halvard Hanevold (20 km individual).

Elena Gorohova, care a participat și la Jocurile Olimpice de iarnă din 1994, a ocupat locul 62 în ambele concursuri la care a luat parte. În proba de 7,5 km sprint ea a obținut rezultatul 28.21,5, ținte ratate: 5 (2+3), iar în proba de 15 km individual rezultatul a fost 1:09.18,1, ținte ratate: 9 (3+0+2+4). Medaliile de aur au fost cucerite de Galina Kukleva din Rusia (7,5 km sprint) și Ekaterina Dafovska din Bulgaria (15 km individual). (A.P.)

Elena Gorohova și Ion Bucșa. Poză din arhiva personală a E. Gorohova

Pe 28 februarie 1998, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de Iarnă. Nagano’98”. Seria a cuprins 3 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md