Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (25)

EDIŢIA a XXV-a. MILANO-CORTINA 2026

Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat în perioada 6-22 februarie 2026 în orașele italiene Milano și Cortina d’Ampezzo. Circa 2.900 de sportivi, reprezentând 92 de Comitete Olimpice Naționale, au participat în cele 8 sporturi și 16 discipline incluse în program. Republica Moldova a fost reprezentată de cinci atleți, care au concurat la două sporturi și șase probe.

Posterul oficial al JO de iarnă din 2026. Designer – Olimpia Zagnoli

Pentru a patra ediție olimpică la rând, Norvegia a terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii, cu un total impresionant de 41, dintre care 18 de aur (un nou record), 12 de argint și 11 de bronz. Schiul fond, cu 7 distincții de aur, două de argint și 5 de bronz, a contat imens pentru bilanțul final al Norvegiei. Alte discipline care au contribuit consistent sunt biatlonul (3 – 5 – 3), combinata nordică (3 – 0 – 0) și săriturile cu schiurile (2 – 2 – 1).

Dominanța nordicilor în sporturile de iarnă pare tot mai greu de contestat. Deși are doar aproximativ 5,5 milioane de locuitori, Norvegia reușește constant să depășească națiuni mult mai mari printr-un model sportiv bazat pe dezvoltarea pe termen lung, diversitate și plăcerea de a face sport. În Norvegia, copiii până la 12 ani nu au competiții bazate pe rezultate și sunt încurajați să practice mai multe discipline, fără presiune timpurie sau selecție agresivă.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2026. Designer: WPP

Pe poziția secundă s-au situat SUA, 33 de medalii în total, dintre care 12 de aur, 12 de argint și 9 de bronz. Americanii au avut mai multe sporturi la care au urcat pe podium, conform și cu mărimea și varietatea delegației. De la schi alpin până la patinaj viteză, au fost pe podium în 11 sporturi, schiul freestyle adunând cele mai multe titluri, 3.

Țările participante la Milano-Cortina 2026

Locul 3 în ierarhia pe medalii a fost adjudecat de Țările de Jos, care au lăsat în afara podiumului virtual țara gazdă, Italia. Olandezii au avut 20 de medalii, dintre care 10 de aur, 7 de argint și 3 de bronz. Italienii, cu 10 – 6 – 14 și un total de 30, au rămas în urmă, criteriul de deparatajare fiind numărul distincțiilor în ordinea de valoare a metalului. Iar olandezii au avut una de argint în plus. Un bilanț formidabil, hrănit de numai două discipline: patinajul viteză (5 – 6 – 2) și short track-ul (5 – 1 – 1).

Vezi ce sporturi a dominat fiecare țără la Olimpiada din 2026

Italia a organizat ireproșabil Jocurile Olimpice, reușind să fie la cel mai înalt nivel și din punct de vedere al performanțelor sportive. Gazda a trăit la rândul ei cea mai bună ediție olimpică din istorie, cu 10 medalii de aur. Sprijinul publicului și avantajul competiției de acasă i-a ajutat pe sportivii italieni să performeze. Patinajul viteză, cu 3 titluri și Francesca Lollobrigida în prim-plan, aducând cele mai multe distincții de aur. De remarcat și revenirea fantastică, după o accidentare groaznică, a Federicăi Brignone, câștigătoare în probele de slalom uriaș și Super-G în schiul alpin.

 

În total 29 de națiuni au cucerit medalii la ediția 2026 a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, iar 20 de țări au câștigat medalii de aur

Norvegianul Johannes Hoesflot Klaebo a fost fără doar și poate marele star al acestor Jocuri Olimpice. El a intrat definitiv în istoria sporturilor de iarnă după ce a cucerit șase medalii de aur la aceeași ediție olimpică, fiind primul care a izbutit acest lucru. Totodată, a devenit al doilea spoprtiv din istoria Jocurilor de vară și de iarnă care a atins cel puțin granița a 10 titluri olimpice în carieră (are 11 în total), după înotătorul american Michael Phelps. 

 

Johannes Klaebo și prima sa medalie olimpică de aur de la JO 2026 Foto: Guliver/GettyImages

Schiorul de fond Johannes Klaebo s-a impus în toate probele posibile: 10 km stil liber start la interval, 10 + 10 km skiatlon, 50 km stil clasic start în bloc, sprint stil clasic, ștafetă 4x7,5 km și ștafetă sprint stil liber. Foto: Instagram

Finala turneului masculin de hochei pe gheață, Canada – SUA (1-2, după prelungiri) a fost cel mai așteptat eveniment din cadrul acestei ediții. Iar spectacolul a fost pe măsură, la cel mai înalt nivel, cu elita hocheiului din NHL implicată. Statele Unite au câștigat titlul olimpic pentru a treia oară în istorie și pentru prima dată după Lake Placid 1980. Golul lui Jack Hughes a pus capăt unei așteptări de aproape jumătate de secol și a reaprins rivalitatea istorică dintre cele două mari puteri ale hocheiului mondial. Și naționala feminină a SUA a terminat turneul învingătoare, tot contra Canadei (2-1, după prelungiri).

 

Echipa masculină de hochei pe gheață a SUA a cucerit al treilea titlu din istorie, după cele din 1960 și 1980 la capătul unei finale tensionate cu o rivală aprigă, Canada, partidă decisă în „overtime” de golul lui Jack Hughes în minutul 1:41

Componenentele echipei feminine de hochei pe gheață a SUA cu medaliile olimpice de aur. Foto: Guliver/GettyImages

Toate câștigătoarele turneului olimpic masculină de hochei pe gheață

Din delegația americană au mai ieșit în evidență Mikaela Shiffrin la schi alpin, proba de slalom, Alysa Liu la patinaj artistic în concursul feminin sau Jordan Stolz la patinaj viteză.

Milano Cortina 2026 a adus multe momente istorice. Brazilia și-a auzit pentru prima dată imnul la Jocurile Olimpice de iarnă. Titlul lui Lucas Pinheiro Braathen la slalom uriaș (schi alpin) a reprezentat nu doar un succes pentru Brazilia, ci și prima medalie olimpică de aur obținută vreodată de o țară din America de Sud la sporturile de iarnă.

S-a consemnat și o premieră istorică la aceste Jocuri: întâia medalie, de orice culoare, pentru un continent întreg: America de Sud. Una de aur, cucerită de brazilianul Lucas Pinheiro Braathen în proba de slalom uriaș a schiului alpin. Foto: Dustin Satloff/Getty Images

Mihail Șaidorov a fost revelația patinajului artistic. Puțini l-ar fi văzut favorit înaintea competiției, însă kazahul a produs una dintre cele mai mari surprize din istoria probei, dominată constant de americani și japonezi. Într-o finală cu multe ratări la programul liber, inclusiv a superstarului Ilia Malinin, Șaidorov și-a gestionat bine emoțiile, a prezentat un program foarte valoros și a devenit campion olimpic.

Elveția a fost cu o clasă deasupra tuturor în schiul alpin masculin. Și s-a detașat în primul rând Franjo von Allmen. La debutul său olimpic, el a cucerit trei medalii de aur, fiind unul dintre numele de urmărit în anii următori.

Americanca Elana Meyers Taylor (41 de ani) a scris istorie în monobob, devenind cea mai în vârstă campioană olimpică individuală la feminin din istoria Jocurilor de iarnă. Victoria ei a fost privită ca o demonstrație de longevitate sportivă și experiență, într-o disciplină dominată adesea de echipajele din Germania.

Suedeza Ebba Andersson a câștigat la Milano-Cortina o medalie de aur și trei medalii de argint. Foto: bastillepost.com

Opt atleți au reușit să câștige cel puțin patru medalii la Milano Cortina 2026, în discipline precum schi fond, biatlon și short-track. A ieșit în evidență povestea suedezei Ebba Andersson (patru medalii). Sportiva scandinavă la schi fond a dominat cu autoritate cursa de 50 km în stilul clasic și a câștigat aurul olimpic cu peste două minute avans. Timpul obținut ar fi fost suficient pentru a intra în top 20 și în proba masculină, ceea ce spune totul despre nivelul ei din această cursă. Succesul scandinavei a avut și o încărcătură emoțională. Cu doar câteva zile înainte, Ebba trăise unul dintre cele mai grele momente ale carierei, în ștafeta feminină, când a căzut pe schimbul doi, a pierdut un schi și peste un minut în lupta directă cu Norvegia. Acel moment nefericit a cântărit decisiv în economia cursei și a reprezentat singura medalie de aur ratată de Suedia în probele feminine de schi fond la această ediție olimpică. Victoria de la 50 km a fost, practic, răspunsul perfect al sportivei. La final, lacrimile suedezei au fost de această dată de bucurie. Este o campioană care a știut să transforme dezamăgirea în motivație.

Țările europene care au reușit și n-au reușit să obțină medalii de aur la Jocurile Olimpice de iarnă

Interesul publicului pentru Milano Cortina 2026 s-a văzut și în cifre: peste 1,3 milioane de bilete au fost vândute pe durata competiției. Atmosfera din arene a fost una dintre marile reușite ale ediției.

Următoarea Olimpiadă de iarnă va avea loc în 2030 în Alpii francezi, dar până atunci vom savura Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles 2028.

Surse: welovesport.ro, gsp.ro, agerpres.ro, digi24.ro, eurosport.ro

MOLDOVA LA MILANO-CORTINA 2026 

Autor: Andrei PRODAN

Sursa foto: olympic.md

La cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă Republica Moldova a fost reprezentată de cinci atleți (trei bărbați și două femei), care au concurat la două sporturi (biatlon și schi fond) și șase probe. Detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/incep-jocurile-olimpice-de-iarna-milano.html.

Delegaţia R. Moldova la Ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe Milano-Cortina, care a avut loc la 6 februarie 2026 pe stadionul San Siro-Giuseppe Meazza din Milano

Cea mai bună evoluție a avut-o biatlonista Alina Stremous, care pe 11 februarie 2026 a ocupat locul 14 (din 91 participanți) în proba 15 km individual (este al treilea cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice hibernale). Fără nicio țintă ratată, ea a fost cronometratǎ în 43 minute şi 46.5 secunde. Campioanǎ olimpicǎ a devenit franțuzoaica Julia Simon (41:15.6), urmatǎ de compatrioata sa Lou Jeanmonnot (42:08.7) şi bulgăroaica Lora Hristova (42:20.1).

Alina Stremous la Olimpiada din 2026

Din păcate, în proba 7,5 km sprint Alina Stremous s-a clasat doar pe locul 73 (din 91 participanți), înregistrând rezultatul 24:04.2 și având trei ținte ratate (1+2). Medalia de aur a obținut-o norvegianca Maren Kirkeeide (20:40.8), urmatǎ de reprezentantele Franței, Oceane Michelon (20:44.6) şi Lou Jeanmonnot (21:04.5). La Beijing 2022, Alina Stremous a ocupat locul 10 în această probă.

Pavel Magazeev la Olimpiada din 2026

În proba de biatlon 20 km individual Pavel Magazeev s-a clasat pe locul 45 (din 89 participanți) cu rezultatul 58:02.3 (3 ținte ratate: 1+1+0+1), iar Maksim Makarov a ocupat locul 84 cu rezultatul 1:04:54.4 (5 ținte ratate: 1+1+1+2). Campion olimpic a devenit norvegianul Johan-Olav Botn (51:31.5), urmat de francezul Eric Perrot (51:46.3) și un alt norvegian Sturla Holm Laegreid (52:19.8).

Maksim Makarov la Olimpiada din 2026

În proba 10 km sprint Pavel Magazeev a ocupat locul 78 (din 90 participanți) înregistrând rezultatul 26:43.4 (3 ținte ratate: 1+2), iar Maksim Makarov s-a clasat pe locul 86 cu rezultatul 27:24.8 (3 ținte ratate: 3+0). Pe podiumul de premiere au urcat francezii Quentin Fillon Maillet (22:53.1) și norvegienii Vetle Sjaastad Christiansen (23:06.8) și Sturla Holm Laegreid (23:09.0).

Iulian Luchin la Olimpiada din 2026

Iulian Luchin, în vârstă de 21 de ani, a debutat la Jocurile Olimpice clasându-se pe locul 96 (din 113 participanți) în proba de schi fond 10 km liber cu rezultatul 26:51,0. Campion a devenit eroul acestei ediții norvegianul Johannes Hoesflot Klaebo (20:36.2), care a fost urmat de francezul Mathis Desloges (20:41.1) şi un alt norvegian Einar Hedegart (20:50.2).

Elizaveta Hlusovici la Olimpiada din 2026

Încă o debutantă la Jocurile Olimpice a fost Elizaveta Hlusovici. Sportiva de 18 ani s-a clasat pe locul 104 (din 111 participanți) la proba schi fond 10 km liber, înregistrând rezultatul (31:29,1). Medaliile olimpice au fost câștigate de suedezele Frida Karlsson (22:49.2), Ebba Andersson (23:35.8) și americanca Jessie Diggins (23:38.9). Elisaveta este fiica biatlonistei Natalia Levcenkova, care acum 20 de ani, la Torino 2006, a obținut cel mai bun rezultat din istoria participării Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă, locul 8 în proba 15 km individual.

MILANO-CORTINA 2026

(5 sportivi, 2 sporturi, 6 probe)

• locul 14 – biatlon, 15 km individual: Alina Stremous

• locul 45 – biatlon, 20 km individual: Pavel Magazeev

• locul 73 – biatlon, 7,5 km sprint: Alina Stremous

• locul 78 – biatlon, 10 km sprint: Pavel Magazeev

• locul 84 – biatlon, 20 km individual: Maxim Makarov

• locul 86 – biatlon, 10 km sprint: Maxim Makarov

• locul 96 – schi fond, 10 km liber: Iulian Luchin

• locul 104 – schi fond, 10 km liber: Elizaveta Hlusovici

Iulian Luchin a fost portdrapelul Republicii Moldova la Ceremonia de închidere a Jocurile Olimpice Milano-Cortina, care a avut loc pe 22 februarie 2026, la Verona Olympic Arena

Despre rezultatele obținute de sportivii moldoveni la celelalte Jocuri Olimpice de iarnă (1994-2022) puteți afla aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/moldova-la-jocurile-olimpice-de-iarna.html.

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (24)

Astăzi încheiem serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă și vă prezentăm ediția a XXIV-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în capitala chineză Beijing în anul 2022. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-23.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2022. Designer – Tbd

EDIŢIA a XXIV-a. BEIJING 2022

Beijing a fost desemnat oraș-gazdă al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 pe 31 iulie 2015 la cea de-a 128-a sesiune a CIO în Kuala Lumpur (Malaysia), devansând vechia capitală a Kazahstanului, Almatî, cu doar 4 voturi (44 contra 40). A fost cea de-a treia ediție consecutivă a Jocurilor Olimpice desfășurată în Asia, după Pyeongchang 2018 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-23.html) și Tokyo 2020 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-30.html).

Beijing, sau Capitala Nordului (din chineză bei – nord și jing – capitală, numele a fost aplicat pentru a diferenția orașul de Nanjing, Capitala Sudului), metropola cu 17 milioane de locuitori din nord-estul Chinei a intrat în istorie ca cel mai mare oraș-gazdă al Jocurilor Olimpice de iarnă, recordul fiind stabilit în trecut de Vancouver, care a organizat ediția din 2010 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-21.html), și ca primul oraș în care a fost organizată atât o ediție de vară a Jocurilor Olimpice Beijing 2008 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-27.html) cât și una de iarnă Beijing 2022.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2022. Designer: Lin Cunzhen

De asemenea, au fost primele Jocuri Olimpice de iarnă, din 1984 încoace (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-14.html), organizate într-un stat comunist. Bugetul estimat s-a ridică la 3,9 miliarde de dolari, mai puțin de 10% din bugetul de 43 de miliarde de dolari al JO de vară din 2008.

Trei mari zone – Beijing, Yanqing și Zhangjiakou au găzduit întrecerile olimpice Beijing 2022, iar în timpul șederii lor în China sportivii au fost „acasă” în trei Sate Olimpice. Întrecerile s-au desășurat în 12 baze sportive, cinci dintre acestea fiind moștenire de la Beijing 2008.

În premieră la Jocuri, toate locațiile Beijing 2022 au fost alimentate cu energie 100% regenerabilă, noile baze respectând ultimele standarde de construcție ecologică. De asemenea, pentru prima dată în China și la Jocurile Olimpice, pentru producerea gheții au fost utilizate sisteme de refrigerare cu CO2 natural, reducând emisiile de carbon și consumul de energie.

 

În plină pandemie de coronavirus, chinezii au impresionat prin organizarea ireproșabilă și prin tehnologia ultra avansată folosită. Sursa foto: wikipedia.org

Cea de-a XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, desfășurată în perioada 4-20 februarie 2022, a fost deschisă de Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze, jurământul olimpic a fost depus de schiorul Qiang Wang și snowboardesa Jiayu Liu, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de schiorii de fond Zhao Jiawen și Dinigeer Yilamujiang. Pentru prima dată la Jocurie Olimpice de iarnă, din cauza pandemiei de COVID-19, tradiționala șafetă a torței olimpice a fost organizată doar cu trei zile înainte de ceremonia de deschidere, aproximativ 1.100 persoane purtând Flacăra în Beijing, Yanqing și Zhangjiakou, cele trei regiuni unde au avut loc întrecerile.

Motto-ul competiției: „Together for a Shared Future” (Împreună pentru un viitor comun), iar mascota – Bing Dwen Dwen a fost, la fel ca la Beijing 2008, când s-a numit Fuwa Jingjing, un ursuleț panda considerat „comoara națională” a Chinei.

Ursulețul panda Bing Dwen Dwen, mascota oficială a JO de iarnă din 2022. Designer: Guangzhou Academy of Fine Arts

La competiție au luat parte 2.897 de sportivi din 91 de țări. Haiti și Arabia Saudită au participat în premieră (Kenya a avut un atlet calificat, dar în cele din urmă s-a retras), iar Ecuador, Kosovo și Malaysia au fost pentru prima dată reprezentante în competițiile feminine. Beijing 2022 a fost cea mai echilibrată ediție a Jocurilor din punctul de vedere al genurilor participanților – 45% au fost femei, 55% fiind bărbați.

Cei mai mulți sportivi au fost din SUA (223), Canada (211), China (171), Elveția (168), Germania (149), Japonia (124), Suedia (116), Cehia (114), Italiia (113), Austria (108). Sportivii ruși (212 la număr) au concurat sub drapelul olimpic, ca Echipa olimpică a sportivilor ruși (OSR).

S-a concurat la 7 sporturi și 15 discipline: biatlon, bob (inclusiv scheleton), curling, hochei pe gheață, patinaj (artistic, viteză, pistă scurtă – short track), sanie și schi (alpin, fond, acrobatic, combinata nordică, sărituri, snowboard). Au fost incluse în programul olimpic 7 probe noi: monobob feminin; schi – freestyle masculin, freeski big air feminin; short track – ștafeta echipe mixte; sărituri cu schiurile – echipe mixte trambulină normală; schi – freestyle echipe mixte aerials; snowboard cross – echipe mixte. Sportivii s-au intercut în 109 de probe (52 masculine, 46 feminine, 11 mixte).

Meticuloși din fire, chinezii au oferit niște condiții de concurs incredibile. Arenele de întreceri au arătat superb, au fost cele mai înalte standarde de concurs. Au lipsit spectatorii, din cauza pandemiei, nu însă și eroii. Sportivii și-au făcut treaba și au oferit momente de neuitat, concursuri care i-au ținut pe telespectatori cu sufletul la gură. Au fost două săptămâni cu momente captivante, magice, suspans, eroi și modele pentru generații întregi, personaje incredibile, întâmplări neobișnuite.

Patru sportivi au devenit cei mai medaliați la Beijing 2022: norvegienii Johannes Thingnes Bø și Marte Olsbu Røiseland, francezul Quentin Fillon Maillet (tustrei la biatlon) și Alexandr Bolșunov din echipa OSR la schi fond, fiecare câștigând 5 medalii. Johannes Thingnes Bø este singurul care a cucerit patru medalii de aur.

La Beiging 2022, Johannes Thingnes Bø a obținut cinci medalii, dintre care 4 de aur. Sursa foto: gettyimages.com

După ce a câștigat în China o medalie de aur și una de bronz, patinatoarea olandeza Ireen Wüst a urcat pe locul 3 în topul medaliilor olimpice hibernale obținute în carieră prin cea cu numărul 13 (6 de aur, 5 de argint, 2 de bronz). Ea este devansată doar de norvegianca Marit Bjørgen (schi fond) care are 15 medalii (8 de aur, 4 de argint, 3 de bronz). Pe doi este legendarul biatlonist norvegian Ole Einar Bjørndalen tot cu 13 medalii, însă cu 8 de aur, 4 de argint și una de bronz. Compatriotul său, Bjørn Daehlie (schi fond), este pe locul 4 cu 12 medalii, 8 de aur și 4 de argint. Ireen Wüst, este cu siguranță, cea mai de succes patinatoare de viteză din toate timpurile, fiind singurul sportiv care a câștigat un titlu olimpic într-o probă individuală, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, atât ediții de iarnă, cât și de vară.

„Prima medalie este cel mai ușor de câștigat!”, a spus, glumind, Ireen Wüst. „A câștiga pentru a cincea oară, este ceva mai greu”, a adăugat olandeza. Sursa foto: gettyimages.com

Ester Ledecká din Cehia a continuat să uluiască lumea sportului. La Olimpiada din 2018, ea a devenit primul olimpic din lume care a câștigat titlul atât la schi alpin (Super-G), cât și la snowbord. În 2022, pe pârtia de snowboard, a reușit tripla. La slalom uriaș paralel și-a învins toate adversarele și și-a păstrat titlul olimpic de acum patru ani. Ester recunoaște că pentru un sportiv care începe cu snowboard și apoi trece la schi, „ar putea fi un avantaj”. Combinația celor două sporturi continuă însă pentru ea. Nu se poate rupe de niciuna dintre probe. „Dacă simt că vreau să merg la snowboard, fac snowboard și nimic nu mă va opri. Și exact e și invers!”. La Beijing, la Super-G a terminat pe 5, dar cehoaica a rămas un fenomen al sporturilor de iarnă.

În 2018, Ester Ledecká a devenit prima femeie care a reușit să câștige medalia de aur în aceeași ediție a Jocurilor Olimpice în două discipline diferite, la schi alpin și snowboard. Peste patru ani ea a câștigat din nou medalia de aur la snowboard (slalom uriaș paralel). Sursa foto: gettyimages.com

Lindsey Jacobellis este considerată de mulți cea mai bună raideră în snowboardul cross din lume. Dar ce sportiv e ăla, considerat cel mai valoros în disciplina sa, dacă nu are și o medalie olimpică de aur? Americanca a participat în China la a cincea ediție din carieră. Până acum, ghinioanele se ținuseră scai. La Torino, în 2006, în timpul finalei pentru aur la snowboard cross, Jacobellis se apropia de finalul cursei cu un avans de 43 de metri. Avea peste trei secunde avantaj față de elvețianca Tanja Frieden. La penultima săritură, americanca a încercat o acrobație, dar a aterizat pe marginea pistei și a căzut. Friden a trecut pe lângă ea, până ce Jacobellis să se ridice. A trebuit să se mulțumească doar cu argintul. La interviurile televizate, de după, a declarat: „M-am distrat. Snowboardingul este distractiv și am vrut să împărtășesc entuziasmul meu cu mulțimea!”. La Vancouver 2010 a fost descalificată pentru că a încălecat o poartă, la Soci 2014 s-a prăbușit când era pe primul loc în semifinala sa, iar la Pyeongchang 2018 a condus în cea mai mare parte a finalei, dar avea să termine pe 4, la doar 0.003 secunde! ”Am fost hărțuită timp de 16 ani ani cu întrebări legate de căzătura de la Torino. Ce s-ar fi întâmplat dacă?.. Gafa de la Torino nu m-a îndepărtat de snowboard. Din contră, m-a făcut să îndrăgeasc și mai mult această probă”, a declarant ea. Și la 36 de ani, Lindsey Jacobellis, a câștigat aurul pe care-l căuta de 16 ani. Lecție despre ambiție, perseverență, încredere în încăpățânare.

Lindsey Jacobellis și-a văzut visul cu ochii abia peste 16 ani. Sursa foto: gettyimages.com

Patinatoarea de viteză Irene Schouten a trăit o dramă în 2018, când nu a reușit să se califice la Pyeongchang. Sora sa Catherine a povestit că atunci Irene a sunat-o și i-a spus că nu mai rezistă, că simte că a dezamăgit pe toată lumea. Mama i s-a îmbolnăvit grav suferind o hemoragie cerebrală și, de atunci, a locuit într-un azil de bătrâni, cinci zile pe săptămână. Toți cei de lângă ea, frații, tata i-au spus: „Vom avea noi grijă de mama, te duci să de antrenezi pentru Olimpiadă!”. Irene i-a ascultat, iar la Beijing a devenit „olandeza zburătoare!”. A câștigat trei medalii de aur, la 3.000 de metri, la 5.000 de metri și la start în bloc. În plus, a mai fost bonus și un bronz, la urmărire echipe.

Trecând peste multe dezamăgiri olandeza Irene Schouten a câștigat 4 medalii la Beijing 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Kaillie Humphries, până la căsătorie Kaillie Simundson, este primul sportiv din lume care a câștigat titluri olimpice pentru două țări diferite. Dublă campioană olimpică pentru Canada (Vancouver 2010 și Soci 2014), ea a cucerit la Beijing 2022 al treilea aur pentru SUA în proba de monobob.

Tripla campioană olimpică în proba de bob, Kaillie Humphries este fascinată de tatuaje. Are acum aproape tot corpul plin. Sursa foto: self.com

La mai bine de trei decenii după ce bob-urile jamaicane au debutat la Jocurile Olimpice de la Calgary 1988, inspirând filmul „Cool Running”, o echipă jamaicană a concurat și la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2022. Jamaica a avut în competiție, în China, o echipă de bob de patru persoane, una de două persoane, dar și într-o premieră pentru țară, o atletă care a concurat în competiția de monobob.

Boberii jamaicani care au concurat în Canada, în 1988, au fost recrutați din Forțele de apărare Jamaicane. Prima participare la o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă a echipajului de bob-4 persoane din Jamaica, la Calgary 1988, a inspirat acțiunea filmului de comedie „Cool Running”. În film, trei atleți reprezentând Jamaica, nu reușesc să se califice la JO de vară din 1988, de la Seul, după ce unul dintre ei se împiedică și-i doboară și pe ceilalți, în timpul cursei de 100 de metri. Pentru a se revanșa, reușesc să se califice la JO de iarnă în competiția de bob. La câțiva ani după debutul „Cool Running”, unul dintre protagoniști a spus că aproximativ 1% din film este adevărat într-un interviu ESPN.

Echipa de bob din Jamaica alături de antrenorul american Patrick Brown la Jocurile Olimpice din 1988. Sursa foto: waylandstudentpress.com

După 34 de ani boberii jamaicani din nou au participat la Jocurile Olimpice de iarnă. Sursa foto: gettyimages.com

În 1993 pe ecrane a apărut comedia „Cool Running” (regizor – Jon Turteltaub) inspirată de participarea echipajului jamaican de bob-4 persoane la Olimpiada de la Calgary. Sursa foto:wikipedia.org

Competiția masculină de hochei pe gheață, în premieră, a revenit naționalei Finlandei, care în finală a învins echipa OSR cu scorul de 2-1 fiind condusă după prima repriză. Ville Pokka a egalat în repriza secundă, iar Hannes Björninen în repriza a treia a înscris „pucul de aur”. În meciul pentru locul trei Slovacia a surclasat Suedia cu 4-0. La feminin, în partida decisivă Canada a întrecut Statele Unite cu 3-2, iar în finala mică Finlanda a învins Elveția cu scorul de 4-0.

Selecționata Finlandei a devenit, în premieră, campioană olimpică la hochei pe gheață. Sursa foto: gettyimages.com

În clasamentul pe medalii pe primele locuri s-au situat: Norvegia (37 de medalii, dintre care 16 de aur, 8 de argint, 13 de bronz), Germania (27, dintre care 16 de aur, 8 de argint, 13 de bronz), SUA (25, dintre care 9 de aur, 9 de argint, 7 de bronz), China (15, dintre care 9 de aur, 4 de argint, 2 de bronz). În total 29 de țări au câstigat medalii, iar 21 au cucerit medalii de aur.

Surse: cosr.ro, eurosport.ro

MOLDOVA LA BEIJING 2022

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

La Jocurile Olimpice din China, Republica Moldova a fost reprezentată de 5 sportivi (https://andron-prodan.blogspot.com/2022/02/editia-axxiv-a-olimpiadei-albe-in.html), care au concurat la două sporturi și 10 probe: Doina Descalui (sanie), Pavel Magazeev (în ultimul moment el l-a înlocuit pe Mihail Usov), Maxim Makarov, Alina Stremous şi Alla Ghilenko (toţi – biatlon). Portdrapel al delegaţiei a fost Doina Descalui. 

Alina Stremous la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Cel mai bine dintre sportivii moldoveni s-a prezentat Alina Stremous, care a ocupat locul 10 în proba 7,5 km sprint cu timpul 21:59,5 (nicio ratare). Este al doilea cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor din țara noastră la Jocurile Olimpice de iarnă, după locul 8 reușit de Natalia Levcenkova de asemenea la biatlon în proba 15 km individual la Torino 2006 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html). În celelate probe Alina Stremous a ocupat locul 16 la 10 km urmărire cu rezultatul 38:01,3 (2 ratări), locul 30 la 12,5 km start în masă cu rezultatul 47:30,0 (9 ratări) și locul 37 la 15 km individual cu rezultatul 49:07,5 (4 ratări).

Pavel Magazeev la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Alla Ghilenko la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Maxim Makarov la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Iată cum au evoluat și ceilalți biatloniști din R. Moldova: Pavel Magazeev – locul 26 la 20 km individual cu rezultatul 52:41,7 (2 ratări) și locul 79 la 10 km sprint cu rezultatul 27:25,0 (3 ratări); Alla Ghilenko – locul 72 la 15 km individual cu rezultatul 52:28,3 (2 ratări) și locul 86 la 7,5 km sprint cu rezultatul 25:32,1 (4 ratări); Maxim Makarov – locul 93 la 10 km sprint cu rezultatul 29:45,6 (5 ratări).

Doina Descalui la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

În proba de sanie simplu, Doina Descalui a ocupat locul 32 cu timp total 3:06,294 (în manșa 1: locul 34 cu timpul 1:01,928; în manșa 2: locul 27 cu timpul 1:00,305; în manșa 3: locul 32 cu timpul 1:02,174; în manșa 4 nu a avansat). (A.P.)

EDIŢIA A XXIV-A A OLIMPIADEI ALBE

În perioada 4 – 20 februarie, la Beijing, va avea loc cea de-a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Capitala Chinei este al patrulea oraş asiatic care organizează Jocurile de iarnă, după Sapporo (Japonia) în 1972, Nagano (Japonia) în 1998 şi Pyeongchang (Coreea de Sud) în 2018. Beijing este cel mai mare oraş-gazdă al JO de iarnă, recordul vechi fiind stabilit de oraşul Vancouver (Canada), care a organizat ediţia din 2010.

Beijing a fost desemnat oraş-gazdă în cadrul celei de-a 128-a sesiune a Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), desfăşurată la Kuala Lumpur (Malaezia) pe 31 iulie 2015. Celălalt oraş-finalist a fost Almatî (Kazhstan). Va fi a doua ediţie a Jocurilor Olimpice care va avea loc în capitala chineză, Beijing organizînd şi Jocurile Olimpice de vară din 2008.

La Jocurile din acest an urmează să participle sportivi din 91 de ţări (Haiti şi Arabia Saudită fiind programate să îşi facă debutul la Olimpiada de iarnă). La actuala ediţie a JO vor fi incluse 109 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză şi patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile şi snowboard), bob (bob şi scheleton), biatlon, curling, hochei pe gheaţă şi sanie.

Jocurile Olimpice de iarnă

1	2	3	4	5	6
I	1924	Chamonix (Franţa)	–	–	–
II	1928	St. Moritz (Elveţia)	–	–	–
III	1932	Lake Placid (SUA)	–	–	–
IV	1936	Garmisch-Partenkirchen (Germania)	–	–	–
–	1940 *	Sapporo (Japonia)	–	–	–
–	1944 *	Cortina d’Ampezzo (Italia)	–	–	–
V	1948	St. Moritz (Elveţia)	–	–	–
VI	1952	Oslo (Norvegia)	–	–	–
VII	1956	Cortina d’Ampezzo (Italia)	–	–	–
VIII	1960	Squaw Valley (SUA)	–	–	–
IX	1964	Innsbruck (Austria)	–	–	–
X	1968	Grenoble (Franţa)	–	–	–
XI	1972	Sapporo (Japonia)	–	–	–
XII	1976	Innsbruck (Austria)	–	–	–
XIII	1980	Lake Placid (SUA)	–	–	–
XIV	1984	Sarajevo (Iugoslavia)	–	–	–
XV	1988	Calgary (Canada)	–	–	–
XVI	1992	Albertville (Franţa)	–	–	–
XVII	1994	Lillehammer (Norvegia)	2	4	–
XVIII	1998	Nagano (Japonia)	2	4	–
XIX	2002	Salt Lake City (SUA)	5	9	–
XX	2006	Torino (Italia)	7	9	–
XXI	2010	Vancouver (Canada)	7	10	–
XXII	2014	Soci (Rusia)	4	5	–
XXIII	2018	Pyeongchang (Coreea de Sud)	2	3	–
XXIV	2022	Beijing (China)	5

Pe coloane: 1 – ediţia; 2 – anul desfăşurării; 3 – oraşul (ţara) care a găzduit Jocurile Olimpice; 4 – numărul participanţilor din Republica Moldova; 5 – numărul de probe la care au concurat sportivii moldoveni; 6 – numărul de medalii câştigate de sportivii din Republica Moldova.

Note: * – Jocurile Olimpice de iarnă n-au fost desfăşurate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial şi nu sunt incluse în numărătoare cu numere romane a Olimpiadelor de iarnă.

Reprezentanţii R. Moldova, participanţi la Jocurile Olimpice de iarnă

1	2	3
Sergiu BALAN	Schi fond	2006, 2010
Ilie BRIA	Schi fond	2006
Ion BUCŞA	Biatlon/Schi fond	1998, 2002
Alexandra CAMENŞCIC	Schi fond/Biatlon	2010, 2014
Constantin-Liviu CEPOI	Sanie	2002
Valentina CIURINA	Biatlon	2002, 2006
Nicolae GAIDUC	Schi fond	2018
Vasile GHERGHI	Biatlon	1994
Elena GOROHOVA	Biatlon/Schi fond	1994, 1998, 2002, 2006
Mihail GRIBUŞENKOV	Biatlon	2002, 2006
Christopher HÖRL	Schi alpin	2018
Urs IMBODEN	Schi alpin	2010
Natalia LEVCENKOVA	Biatlon	2006, 2010
Georg LINDNER	Schi alpin	2014
Bogdan Ernest MACOVEI	Sanie	2006, 2010, 2014
Victor PÂNZARU	Biatlon/Schi fond	2010, 2014
Christophe ROUX	Schi alpin	2010

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – proba; 3 – ediţia la care a participat.

Notă: Dreptul de a evolua la JO-2014 l-a obţinut şi Mirko DEFLORIAN (schi alpin), însă acesta a refuzat participarea, motivul fiind rezultate slabe demonstarte în ajunul Olimpiadei.

Până în prezent 17 sportivi (dintre care 9 naturalizaţi) au reprezentat Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă. Recordul de prezenţe îl deţine Elena Gorohova care a evoluat la patru ediţii a Olimpiadelor Albe. Cea mai bună performanţă a înregistrat-o Natalia Levcenkova (foto) care a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual la Olimpiada din 2006.

La Jocurile Olimpice de la Beijing Republica Moldova va fi reprezentată de 5 sportivi: Doina Descalui (sanie), Pavel Magazeev (în ultimul moment el l-a înlocuit pe Mihail Usov), Maxim Makarov, Alina Stremous şi Alla Gylenko (toţi – biatlon). Portdrapel al delegaţiei va fi Doina Descalui.

La fârșitul lunii ianuarie curent, în Germania, Alina Stremous a devenit campioană europeană, câștigând cursa de urmărire pe distanța 10 km cu rezultatul 30:39.2. La aceiași competiție ea a cucerit medalia de argin la cursa de 15 km individual și a ocupat locul 4 la sprint 7.5 km.

Andrei PRODAN

Sursa foto: CNOS