Показаны сообщения с ярлыком Olimpiada de la Tokyo 1964. Показать все сообщения
Показаны сообщения с ярлыком Olimpiada de la Tokyo 1964. Показать все сообщения

понедельник, 15 июля 2024 г.

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (16)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XVIII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Japoniei în anul 1964. Partea a 15-a, consacrată ediției a XVII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Roma în 1960, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-15.html.

Posterul și emblema oficiale ale Jocurilor Olimpice din 1964. Designer – Yusaku Kamekura.

EDIŢIA a XVIII-a. TOKYO 1964

Tokyo a câştigat dreptul de a organiza Jocurile Olimpice, după ce a devansat oraşele Detroit, Buenos Aires şi Viena, fiind pentru prima dată când Olimpiada s-a desfăşurat în Asia. Foarte mulţi spectatori au fost prezenţi la competiţia pentru care s-a estimat că s-au cheltui 3 miliarde de dolari.

Plină de inedit s-a arătat a fi, pentru majoritatea participanţilor, organizarea Jocurilor Olimpice în lumea Extremului Orient – în Japonia, zonă cu o veche cultură şi civilizaţie, ai cărei oameni, atât de deosebiţi ca factură psihică, obiceiuri şi preferinţe, au părut uneori de neînţeles europenilor. Comuniunea a fost realizată însă prin mijlocirea sportului, lucru firesc, dacă ţinem seama că poporul japonez, beneficiar al unor bogate şi străvechi tradiţii de cultivare a virtuţilor fizice, considera mişcarea ca făcând parte din programul curent, fapt redat de expresia: „O zi fără sport e ca o mâncare fără orez”.

Africa de Sud nu a mai primit invitaţie, Indonezia şi Coreea de Nord au fost interzise, dar totuşi 12 naţiuni şi-au făcut debutul olimpic, şi un număr record de ţări participante – 95.

Delegațiile Finlandei, Germaniei și Marii Britanii la ceremonia de deschidere a JO Tokyo 1964. Sursa foto: wikipedia.org.

Jocurile au fost deschise oficial de Împăratul Hirohito. Jurământul atleţilor a fost depus de Takashi Ono. Flacăra olimpică a fost aprinsă de Yoshinori Sakai.

Pista cu zgură a fost folosită pentru ultima oară. Volei-ul şi judo-ul au apărut pentru prima dată la Olimpiadă şi olandezul Antonius Geesink a fost răvăşit când a câştigat lupta de deschidere a judo-ului.

Reprezentanții gazdelor la judo au câștigat „aurul” la toate categoriile de greutate, doar Anton Geesink a reușit să-l învingă în finală pe Akio Kaminaga. Sursa foto: IOC/Allsport (gettyimages.com).

Etiopianul Abebe Bikila şi-a păstrat cu succes titlul la maraton, de această dată fiind încălţat dar concurând la doar şase săptămâni după ce i s-a scos apendicele.

Mary Rand a câştigat prima medalie de aur pentru atletismul feminin din Marea Britanie şi colega ei de cameră Ann Packer a urmat-o curând, luând titlul la 800 m.

Eroul Olimpiadei a fost înotătorul Don Schollander. Sursa foto: gettyimages.com.

Cel mai bun atlet al Olimpiadei a fost înotătorul american Don Schollander cu 4 medalii de aur, în timp ce gimnasta sovietică Larisa Latînina şi-a sărbătorit ultima apariţie la Olimpiadă cu încă 2 medalii de aur, 6 medalii în total. La trei Olimpiade (între 1956 şi 1964) ea a urcat pe podium nu mai puţin de 18 ori.

Tokyo 1964 a fost ultima Olimpiadă a gimnastei Larisa Latînina. Sursa foto: days.ru.

Pentru a ilustra valoarea ridicată care a caracterizat proba de aruncare a discului, este suficient să amintim că, la acest concurs, recordul olimpic a fost îmbunătăţit de patru ori. Printre protagoniste, aşa cum ne-a obişnuit de la precedentele ediţii, s-a aflat românca Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a întrecut şi două foste campioane olimpice, Olga Fikotova şi Nina Ponomariova.

Ediţia a XVIII-a a Jocurilor Olimpice a consemnat mai multe recorduri: de participare – 95 de ţări, dintre care 12 şi-au făcut debutul olimpic la Tokyo; pe plan valoric – numeroase performanţe deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice şi nenumărate naţionale, ceea ce a sugerat denumirea „Tokyo – Olimpiada recordurilor”.

Cifrele JO Tokyo 1964

Datele de desfăşurare: 10 – 24 octombrie 1964.

Număr de ţări participante: 95.

Număr de sportivi: 5.586 (732 femei), la 20 discipline, în 163 de probe (33 feminine).

Număr de medalii decernate: 493 (162-162-169)

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 36 aur, 26 argint, 28 bronz, total 90;

2. URSS: 30 aur, 31 argint, 35 bronz, total 96;

3. Japonia: 16 aur, 5 argint, 8 bronz, total 29.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro