Istoria Jocurilor Olimpice moderne (22)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Republicii Coreea în anul 1988. Partea a 21-a, consacrată ediției a XXIII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Los Angeles în 1984, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-21.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1988. Designer – Prof. Cho Yong-je.

EDIŢIA a XXIV-a. SEUL 1988

Seul a fost ales în urma votului din septembrie 1981, în detrimentul oraşului nipon Nagoya. Astfel, Jocurile Olimpice s-au desfăşurat din nou pe pământul Asiei. După Tokyo în 1964, capitala Republicii Coreea este gazda celei de a XXIV-a ediţii a întrecerilor olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1988. Designer – Yang Sung-Chun.

Din fericire pentru Mişcarea Olimpică, nu a mai existat niciun boicot. 159 de ţări au onorat această ediţie a Jocurilor Olimpice, 8.473 de sportivi întrecându-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse în programul acestei ediţii.

S-au bătut toate recordurile: număr de ţări şi sportivi participanţi, număr de sporturi şi probe incluse în programul olimpic, număr de spectatori, cele mai moderne şi dotate baze sportive. În plus, a fost şi cea mai „informatizată” ediţie a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot şi pentru orice problemă, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice şi tehnice. Televiziunea a fost prezentă pretutindeni: 23 de canale TV, câte unul pentru fiecare sport inclus în programul Jocurilor Olimpice, au transmis – în continuu şi integral – toate întrecerile sportive, de la competiţiile preliminare la cele finale.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Coreei de Sud, Roh Tae-woo. Jurământul atleţilor a fost depus de Hur Jae şi Shon Mi-Na, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Sohn Kee-chung, Chung Sunman, Kim Wontak şi Sohn Mi-Chung. Mascota Jocurilor Olimpice a fost tigrul Hodori.

Tigrul Hodori, mascota Olimpiadei din 1988. Designer: Kim Hyun.

Ca orice ediţie a Jocurilor Olimpice, şi cea de la Seul a avut vedetele şi eroii săi. Florence Griffith-Joyner (SUA) a fost desemnată atleta Olimpiadei, câştigând 3 medalii de aur şi una de argint, în timp ce a mai stabilit un nou record mondial la 200 de metri.

Florence Griffith-Joyner a fost desemnată atleta Olimpiadei din 1988. Sursa foto: theguardian.com

Românca Daniela Silivaş a cucerit 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) şi 1 de bronz.

Înotătorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1.500 m, a repetat performanţa de la JO din 1980 de la Moscova. El este şi deţinătorul unui alt record: 61 de victorii consecutive în perioada 1977-1986.

Tot la înot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioană olimpică la numai 14 ani, prevestea o carieră de excepţie, câştigând ulterior cinci titluri olimpice, la trei ediţii consecutive: 1988, 1992 şi 1996.

Cea mai titrată sportivă la Jocurile Olimpice de la Seul a fost, însă, înotătoarea Kristin Otto (RD Germană), care s-a dovedit imbatabilă în şase probe, la trei stiluri diferite, câştigând şase medalii de aur (recordul de 7 medalii de aur în 1972 a lui Mark Spitz a fost ameninţat).

Kristin Otto, cea mai titrată sportivă la Jocurile de la Seul. Sursa foto: britannica.com.

Înotătorul american Matt Biondi a cucerit 5 medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Tenisul şi-a recăpătat titlul de sport olimpic după o absenţă de 64 de ani, cu Steffi Graf (RF Germania) învingând-o pe Gabriela Sabatini (Argentina) în finala feminină.

Oricum, scandalurile de dopaj au umbrit competiţia, în special cursa de atletism de 100 m bărbaţi. Canadianul Ben Johnson a stabilit un nou record mondial, 9,79 secunde, învingându-şi rivalul Carl Lewis. Cursa lui Johnson a avut doar 46 de paşi. Dar 3 zile mai târziu, analizele lui Johnson au ieşit pozitive şi el a fost descalificat. Lewis a luat aurul în timp ce lui Johnson i s-a interzis să mai reprezinte Canada vreodată, cu toate că mai târziu suspendarea sa a fost redusă la 2 ani.

RSS Moldovenească a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de cinci sportivi: Nicolae Juravschi (dublu campion olimpic la canoe), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Timofei Screabin (medaliat cu bronz la box), Vladimir Iuvcenco (canotaj) şi Oleg Moldovan (tir). De asemenea la Seul au evoluat şi o serie de atleţi discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti: Igor Dobrovolski (campion olimpic la fotbal), Serghei Marcoci (medaliat cu bronz la polo pe apă), Natalia Rusnacenco (medaliată cu bronz la handbal) şi Pavel Krupko (locul 4 la canotaj). Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Moldoveanul Nicolae Juravschi și belarusul Viktor Reneiski au devenit dublu campioni olimpici la Seul. Sursa foto: CNOS R. Moldova.

Cifrele JO Seul 1988

Oraş gazdă: Seul (Coreea de Sud).

Datele de desfăşurare: 17 septembrie – 2 octombrie 1988.

Număr de ţări participante: 159.

Număr de sportivi: 8.473 (2.438 femei), la 23 de discipline, în 237 de probe (72 feminine).

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 55 aur, 31 argint, 46 bronz, total 132;

2. Germania de Est: 37 aur, 35 argint, 30 bronz, total 102;

3. SUA: 36 aur, 31 argint, 27 bronz, total 94.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

În memoria lui Eugen PETRESCU

Continuăm prezentarea articolelor semnate de Eugen PETRESCU, reputat ziarist, statistician şi istoric de fotbal (https://andron-prodan.blogspot.com/2019/08/inmemoriam.html). Aceste articole vă permit să vă lărgiţi atât cultura fotbalistică, cât şi cultura generală. Astăzi puteți citi al nouălea episod al serialului despre istoria Campionatelor Europene, disputat în 1992. Istoria precedentului CE, cel din 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/06/in-memoria-lui-eugen-petrescu-continuam_9.html

1992, SUEDIA

Din punct de vedere al sistemului de disputare, ediţia a noua a Campionatului european nu aduce nimic nou. Au participat la competiţie 34 de ţări, record, prin debutul selecţionatelor din San Marino şi Insulele Feroe (faţă de ediţia precedentă, a dispărut R.D. Germană). Organizarea fazei finale a fost atribută Suediei.

Suedia a fost a patra țară care a continuat tradiția și a conceput o mascotă denumită Rabbit (iepure). Scandinavii nu au dat însă dovadă de prea multă originalitate și au creat o mascotă aproape identică cu cea făcută de nemți în ediția anterioară, numai că iepurele era îmbrăcat acum în echipamentul Suediei.

Cele şapte câştigătoare de grupe, care ar fi urmat să se alăture gazdelor la turneul final, au fost Olanda, Germania, Franţa, Anglia, Scoţia, U.R.S.S. şi Iugoslavia. Între timp, U.R.S.S. dispare ca entitate statală, astfel că echipa fostă sovietică ia parte la turneul final sub numele ad-hoc de C.S.I.

Igor Dobrovolski, discipolul școlii moldovenești de fotbal, a evoluat la turneul final al Euro-1992 îmbrăcând tricoul echipei CSI. În total el a disputat 3 meciuri și a marcat singurul gol al formației sale, când a transformat un penalty în meciul cu Germania.

Această ediţie are şi o istorie cu totul specială. Deşi a obţinut calificarea, Iugoslavia nu a luat parte la turneul din Suedia pentru că, din cauza războiului declanşat de Belgrad, ONU a hotărât sancţionarea Iugoslaviei prin ruperea oricăror legături cu comunitatea mondială, inclusiv pe plan sportiv.

În aceste condiţii, UEFA decide descalificarea Iugoslaviei şi admiterea, în locul său, a celei de-a doua clasate în grupă, Danemarca.

Ceea ce constituie surpriza ediţiei este că Danemarca, cu o echipă „adunată de pe plajă”, câştigă titlul.

Rezultate tehnice

Grupa A: * SUEDIA – FRANŢA 1-1 * DANEMARCA – ANGLIA 0-0 * FRANŢA – ANGLIA 0-0 * SUEDIA – DANEMARCA 1-0 * SUEDIA – ANGLIA 2-1 * DANEMARCA – FRANŢA 2-1. Clasamentul: 1. Suedia (5 puncte), 2. Danemarca (3), 3. Franţa (2, golaveraj 2-3), 4. Anglia (2, 1-2).

Grupa B: * C.S.I. – GERMANIA 1-1 * OLANDA – SCOŢIA 1-0 * GERMANIA – SCOŢIA 2-0 * OLANDA – C.S.I. 0-0 * OLANDA – GERMANIA 3-1 * SCOŢIA – C.S.I. 3-0. Clasamentul: 1. Olanda (5 puncte), 2. Germania (3), 3. Scoţia (2, golaveraj 3-3), 4. C.S.I. (2, 1-4).

Semifinale:

* GERMANIA – SUEDIA 3-2

* DANEMARCA – OLANDA 2-2 pr, 5-4 dep

Finala (Göteborg, 26.06.1992):

* DANEMARCA – GERMANIA 2-0 (1-0)

Au marcat: J. Jensen (19), Vilfort (78).

DANEMARCA: Schmeichel – Sivebaek (67 Christiansen), Piechnik, L. Olsen (cpt.), K. Nielsen – Vilfort, J. Jensen, H. Larsen, Christofte – Povlsen, B. Laudrup. Antrenor Møller Nielsen.

GERMANIA: Illgner – Reuter, Kohler, Helmer, Brehme (cpt.) – Hässler, Buchwald, Sammer (46 Doll), Effenberg (81 Thom) – Klinsmann, Riedle. Antrenor Vogts.

A arbitrat Galler (Elveţia).

„Fotbal Plus”, Nr. 106 (395), 30 mai – 5 iunie 2000.

Danemarca, campioana europeană din 1992. Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Peter Schmeichel, Lars Olsen, John Jensen, John Sivebæk, Torben Piechnik, Kim Christofte. Rândul de jos: Flemming Povlsen, Brian Laudrup, Kent Nielsen, Henrik Larsen, Kim Vilfort.

Germania, vicecampioana europeană din 1992. Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Jürgen Kohler, Bodo Illgner, Stefan Effenberg, Guido Buchwald, Thomas Helmer, Stefan Reuter. Rândul de jos: Karlheinz Riedle, Jürgen Klinsmann, Thomas Hässler, Andreas Brehme, Matthias Sammer.

1990-1992: Un tribut plătit libertăţii

La ediţia a 9-a, România, care participase la „Italia ’90”, a fost desemnată, pentru prima oară la Euro, în postura de cap de serie. În grupa a 2-a, i-au fost repartizate patru partenere accesibile: Elveţia, Scoţia, Bulgaria şi San Marino.

După Revoluţia din decembrie 1989 şi după participarea la „Italia Novanta”, numeroşi jucători români şi-au realizat marele vis de a juca în străinătate. Lipsa de concentrare în evoluţia „stranierilor”, a dus la o severă corecţie din partea Bulgariei, handicap pe care nici schimbarea selecţionerului, nici cursa disperată după puncte n-au putut-o recupera. În ultimul joc, la Sofia, era necesară o victorie (cu orice scor afară de 1-0), dar nu am obţinut decât un egal. Iar Hagi a ratat un penalty...

Rezultate tehnice: * ROMÂNIA – SCOŢIA 1-2 (d) și 1-0 (a) * ROMÂNIA – BULGARIA 0-3 (a) și 1-1 (d) * ROMÂNIA – SAN MARINO 6-0 (a) și 3-1 (d) * ROMÂNIA – ELVEŢIA 0-0 (d) şi 1-0 (a). Clasament: 1. Scoţia (11 puncte), 2. Elveţia (10, golaveraj 19-7), 3. România (10, 13-7), 4. Bulgaria (9), 5. San Marino (0).

Lotul folosit: S. Lung, Stelea, Prunea – D. Petrescu, Iovan, Adr. Popescu, Andone, Săndoi, Gh. Popescu II, M. Klein, Dorinel Munteanu – Rednic, Sabău, Stănici, Mateuţ, I. Lupescu, Rotariu, Hagi, I. Dumitrescu, P. Badea, Timofte I, Timofte II – Lăcătuş, Cămătaru, Răducioiu, G. Balint. Antrenori: Gheorghe Constantin şi Gino Iorgulescu (două meciuri), Mircea Rădulescu şi G. Iorgulescu (şase meciuri).

„Fotbal Plus”, Nr. 107 (396), 5 – 12 iunie 2000. 

Școala Campionilor

ZECE CURIOZITĂŢI DESPRE LICEUL-INTERNAT REPUBLICAN CU PROFIL SPORTIV

Motto: „Prin perseverență spre culmile Olimpului!”.

Deviza Liceului-Internat Republican cu Profil Sportiv

Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv (LIRPS) este o instituţie de învățămînt de nivel național specializată în pregătirea sportivilor de performanţă în scopul completării loturilor naţionale pentru participare la competiţii internaționale între cadeți și juniori.

Istoria acestei școli începe în anii 1970, în contextul în care în toate republicile sovietice, după experiența germană, s-au deschis școli-internat cu profil sportiv, inclusiv, în 1971, și în RSS Moldovenească.

Copii la pensiunea Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv de la Zatoka, anii 1980. Arhiva curentă a Liceului-Intenat Republican cu Profil Sportiv

Printre cei care au adus o contribuție substanțială la deschiderea Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv (din 1991, Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv) au fost angajații Ministerului Învățămîntului din RSS Moldovenească: Andrei Negru, Vladimir Lemne, Simion Musteață.

Această școală era în vizorul Ministerului Învățămîntului, Asociației Benevole a Sindicatelor, ulterior Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova.

Instituția a pregătit mii de sportivi în diferite genuri de sport. Școala dispunea de o pensiune cu infrastructura necesară pregătirii sportive la Zatoka, Ucraina.

Era visul oricărui copil pasionat de sport să învețe în această instituție bine asigurată cu inventar sportiv și alimentație – „... în comparație cu școala din sat, era cerul și pămîntul.., ne hrăneau foarte bine.., țin minte că ne dădeau ciocolate... Nici nu apucam să le mănînc..., le aduceam acasă, mamei și fraților...” (din interviul realizat de Lidia Prisac la 30 septembrie 2016 cu Galina Grițcan [Juravschi], elevă la această școală în anii 1970).

Vinieta promoției din anul de studii 1979–1980 a Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv. Arhiva curentă a Liceului-Internat Republican cu Profil Sportiv

Era o concurență acerbă de admitere în această instituție. În anii 1975–1980, echipa de atletism se clasa pe poziția a treia din cele 28 de instituții de profil ale Uniunii Sovietice.

Performanțele se pot obține doar printr-un stil de viață spartan, fapt demonstrat cu elocvență prin Regimul zilei postat în holul instituției: antrenamente, oră educativă, oră sanitară, meditație didactică, activități extracurriculare etc.

Domeniul sportului de performanță în Republica Moldova este indisolubil legat de activitatea acestei instituții de excepție.

Elevi de la Liceu sub bagheta iscusitului antrenor-pedagog Vladislav Mazur demonstrînd procedee de taekwondo la Festivalul Olympic EcoFest cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. Foto: I.V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

1. În școală învață 516 elevi (cu 20 de ani în urmă învățau 425 de elevi), care practică 10 probe sportive: atletism (băieţi şi fete), haltere (băieţi), caiac-canoe (băieţi şi fete), lupte greco-romane (băieţi), judo (băieţi şi fete), lupte (băieţi), lupte feminine, fotbal (băieţi), taekwondo (băieţi şi fete), handbal (băieţi) și box (băieţi).

Discipolii acestei școli renumite au cucerit medalii la Jocurile Olimpice (JO): Stela Zaharova – aur (gimnastică) la JO de la Moscova (1980), Nicolae Juravschi (canoe) – dublu medaliat cu aur la JO de la Seul (1988) și medaliat cu argint la JO de la Atlanta (1996), Igor Dobrovolski (fotbal) – aur la JO de la Seul (1988), Iuri Başcatov (nataţie), medaliat cu argint la ştafeta 4x100 m stil liber, la JO de la Seul (1988) şi Barcelona (1992), Serghei Marcoci (polo pe apă) – medaliat cu bronz la JO de la Seul (1988) şi Barcelona (1992), Serghei Mureico (lupte greco-romane) – medaliat cu bronz la JO de la Atlanta (1996).

23 decembrie 2013. Lansrea proiectului ”Lecţii olimpice-2014” la LIRPS. De la stânga la dreapta: Larisa Popova, Tudor Casapu, Nicolae Juravschi, Igor Dobrovolski, Serghei Mureico. Foto: Kristina Buceațchi

Campioni şi premianţi mondiali şi europeni: Victor Peicov, Valeriu Corlăteanu, Veronica Tataru, Ghenadie Tulbea, Ecaterina Crețu, Valeriu Calancea, Anatolie Guidea, Ruslan Bodişteanu, Dan Olaru, Veaceslav Sofroni, Nadejda Luca, Larisa Andrieș, Ion Luchianov ș.a.

În 2016, elevii acestei pepiniere a sportului de performanță – Valentin Petic a devenit campion la luptele greco-romane la Campionatele Mondiale de Juniori, iar Anastasia Nichita a devenit campioana Europei la lupte feminine, juniori (categoria 56 kg) și vicecampioană mondială.

Performanțe înalte au obținut Oleg Nuță și Ilie Oprea la canoe dublu (locul III la Campionatul European, 2015). În anul 2016 Oleg Nuţă, cl. XII, împreună cu Oleg Tarnovschi, au devenit vicecampioni europeni la seniori în or. Duisburg din Germania, iar împreună cu Ilie Sprîncean au cucerit încă o medalie de argint şi una de bronz la Campionatul Europei din or. Plovdiv, Bulgaria.

Veteranii Liceului: Vera Ostapenco (stînga), antrenoare de atletism, prima femeie maestru emerit din Republica Moldova, și Varvara Pleșca. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

2. Activitatea didactică și pregătirea sportivă o desfășoară 56 de profesori-antrenori, inclusiv specialiști consacrați: Alexandru Afteni, Vera Ostapenco (atletism), Vadim Sălcuţan (caiac-canoe), Serghei Mureico, Victor Curchin (lupte greco-romane), Petru Marta, Boris Sava (lupte libere), Ghenadie Amelicichin, Valeriu Răileanu (fotbal), Dumitru Catran, Nicolae Mereuță (haltere), Grigore Liutîi (box), Alexei și Irina Colin (judo feminin), Vladislav Mazur și Ludmila Iudina (taekwondo) ș.a. Din acest contingent de specialişti 30 sînt absolvenți ai Liceului-Internat, iar 25 sînt antrenori emeriţi ai Republicii Moldova, 29 – maeștri ai sportului, 6 – maeștri internaționali ai sportului. Corpul didactic mai include 31 de profesori (20 dintre aceștia dețin grade didactice) și 34 de educatori.

Medaliatul olimpic Serghei Mureico este cadru didactic la Liceu. Foto: I.V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

3. Activitatea Cabinetului medical este coordonată de Tatiana Begiu, aici activînd cinci persoane. Cadrele medicale au ca obiectiv supravegherea sănătății campionilor în devenire. În acest sens promovează (inclusiv prin organizarea orelor tematice) și supraveghează conceptul celor cinci categorii de alimente (în funcție de genul de activitate, calorii consumate etc.).

4. Liceul este prima instituție de învățămînt preuniversitar din Republica Moldova care și-a conceput imnul „Sub flamura eternei tinereței” (muzica: Daria Radu, maestru în artă, versuri: Dorin Cherchelan), drapelul și stema (autori: Boris Boguş și Ion Comendant). Elaborarea acestor însemne distinctive, în anul 1994, a fost inițiativa prof. univ. Boris Boguş (pe atunci director al instituției), care s-a inspirat de experiența niponă.

5. Liceul dispune de un bloc de studii cu 26 de săli de instruire, trei cămine (cu circa 550 de locuri, un etaj este rezervat unui microhotel), teren de fotbal cu piste de alergări, trei terenuri de minifotbal, opt săli de sport (Sala de lupte greco-romane, Sala de lupte libere, Sala de box, Sala pentru atletism, Sala de forță, Sala de taekwondo, Sala de judo, Sala de haltere).

6. Locul cel mai îndrăgit de elevi este cantina, care dispune de 240 de locuri, iar masa se servește în două schimburi. Bucătăreasa-șefă Paulina Obreja împreună cu celelalte colege pregătesc mîncare „ca la mama acasă”.

7. Este unul dintre puținele licee din Republica Moldova care, cu ocazia anumitor aniversări, editează ziare ce consemnează principalele realizări ale instituției: „Buletin informativ” (27 octombrie 2001), „Orizonturi sportive” (28 octombrie 2016) ș.a.

8. Hramul școlii este pe 27 octombrie – de sărbătoarea Sfînta Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

23 decembrie 2013. Lansrea proiectului ”Lecţii olimpice-2014”. De la stânga la dreapta: Nicolae Juravschi, Ion Robu, Irina Colin, Sergiu Busuioc, [?],Boris Boguş, Gheorghe Cuharschi, Vasile Scurtul. Foto: Kristina Buceațchi

De la stînga la dreapta: Ion Robu, directorul Liceului, foștii directori Irina Colin și Boris Boguş. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

9. Liceul a fost administrat de Vasile Antoniu, Victor Ivanov, Gheorghe Cuharschi (1975–1980), Nicanor Malinovschi (1980–1991), Vasile Scurtul (1991–1994), Boris Boguş (1994–1998), Sergiu Busuioc, Virgil Inculeţ, Irina Colin (2006–2009), Vasile Chiriac, Fatima Leşcu. Din februarie 2012, școala este condusă de actualul director Ion Robu.

Maria Chițul (în mînă ține un vas de ceramică din Cocieri datat cu anul 1939) lucrează profesoară de istorie timp de 18 ani la Liceu. Îmbină armonios studierea istoriei prin organizarea unui muzeu, a unei colecții foto, a documentelor inedite din istoria instituției, a confecționării lucrărilor din portul popular. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

10. Pentru performanțele sportive, promovarea valorilor olimpice și munca depusă, Liceul a fost decorat cu Medalia „Meritul Olimpic” (2011), Trofeul Comitetului Internațional Olimpic „150 de ani Pierre de Coubertain. Sportul – școala vieții” (2013), Trofeul „Excelența Olimpică” al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova (2016).

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie 

DISCIPOLII SPORTULUI MOLDOVENESC ȘI SPORTIVII NĂSCUȚI ÎN MOLDOVA, LA JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ

La începutul anului 2018 am publicat o listă inedită care cuprinde numele tuturor sportivilor care au apărat culorile Republicii Moldova (Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) la Jocurile Olimpice de vară şi de iarnă, precum şi la Jocurile Paralimpice (detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2018/02/moldovenii-la-jocurile-olimpice-si.html). Astăzi vreau să vă prezint încă două tabele în care sunt indicați toți discipolii sportului moldovenesc, precum și sportivii născuți pe teritoriul actual al Republicii Moldova, care au luat parte la Jocurile Olimpice de vară.

La Jocurile Olimpice au participat 39 de discipoli ai școlii sportive din Republica Moldova (RSS Moldovenească) la 19 sporturi (atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, judo, kaiac-canoe, lupte greco-romane, lupte libere, polo pe apă, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul și volei).

Veaceslav Gorpișin, discipolul școlii moldovenești de handbal, este dublu campion olimpic (1992, 2000) și medaliat cu bronz la JO-2004.

14 dintre aceștia s-au învrednicit de medalii olimpice: Valentina Mișak (1964), Naum Procupeţ (1968), Iuri Filatov (1972 și 1976), Stela Zaharova (1980), Svetlana Kracevskaia (1980), Igor Dobrovolski (1988), Serghei Marcoci (1988 și 1992), Natalia Rusnacenko (1988), Veaceslav Gorpişin (1992, 2000 și 2004), Alexei Vdovin (1992), Andrei Tivoncik (1996), Alexandr Diacenko (2012), Alexei Korovașkov (2012) și Sergiu Toma (2016).

Discipolii şcolii sportive din R. Moldova (RSS Moldovenească), participanţi la JO de vară (1960-2016)

1	2	3	4
Valeriu CALANCEA	România	Haltere	2000
Dumitru CAPTARI	România	Haltere	2016
Angela CAZAC	România	Canotaj	1996
Liliana CAZAC	România	Canotaj	1996
Alexandr DIACENKO	Rusia	Kaiac-canoe	2012
Igor DOBROVOLSKI	URSS/Rusia	Fotbal	1988
Victor EFTENI	Ucraina	Lupte libere	1996
Iuri FILATOV	URSS/Ucraina	Canotaj	1972, 1976
Veaceslav GORPIŞIN	CSI/Rusia	Handbal	1992, 1996, 2000, 2004
Anatol GUIDEA	Bulgaria	Lupte libere	2012
Ivan GUIDEA	România	Lupte libere	2016
Nicolae JURAVSCHI	România	Kaiac-canoe	1992
Alexei KOROVAȘKOV	Rusia	Kaiac-canoe	2012
Svetlana KRACEVSKAIA (DOLJENKO)	URSS/Rusia	Atletism	1976, 1980
Abram KRIVOŞEEV	URSS/Ucraina	Atletism	1960, 1964
Pavel KRUPKO	URSS/Belarus	Canotaj	1988
Serghei MARCOCI	URSS/CSI/Rusia	Polo pe apă	1988, 1992
Victor MIHALACHI	România	Kaiac-canoe	2012
Valentina MIŞAK	URSS/Ucraina	Volei	1964
Denis MOLCIANOV	Ucraina	Tenis	2016
Serghei MUREICO	Bulgaria	Lupte greco-romane	2000, 2004
Sergiu OLEINIC	Portugalia	Judo	2016
Nicolai PASLAR	Bulgaria	Lupte libere	2004
Vasili POGREBAN	Rusia	Kaiac-canoe	2016
Boris POLAK (POLIAK)	Israel	Tir	1996
Sofia POLCANOVA	Austria	Tenis de masă	2016
Naum PROCUPEŢ	URSS/Rusia	Kaiac-canoe	1968
Natalia RUSNACENKO	URSS/Ucraina; Austria	Handbal	1988, 1992, 2000
Victor SCVORȚOV	EAU	Judo	2016
Andrei TIVONCIK	Germania	Atletism	1996
Sergiu TOMA	EAU	Judo	2016
Serghei ȚVETCOV	România	Ciclism	2016
Dmitri USAGHIN	Bulgaria	Box	2000
Ivan USATÂI	URSS/Rusia	Handbal	1972
Natalia VALEEVA	Italia	Tir cu arcul	2000, 2004, 2008
Alexei VDOVIN	CSI/Rusia	Polo pe apă	1992
Natalia VIERU	Rusia	Baschet	2012
Stela ZAHAROVA (HLUS)	URSS/Ucraina	Gimnastică	1980
Vasilij ZEIHER-LAPTEACRU	Germania	Lupte libere	2000

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat. 

Pe lângă sportivii care au reprezentat Republica Moldova (RSS Moldovenească) la Jocurile Olimpice și cei care sunt discipoli ai școlii sportive de la noi, avem și o serie de atleți care s-au născut pe teritoriul actual al R. Moldova, dar, dintr-un consideren sau altul, au părăsit locurile natale în fragedă copilărie, ca ulterior să devină sportivi de performanță. 

Basarabeanca Lia Manoliu a participat la 6 (!) ediții ale Jocurilor Olimpice, devenind campioană în 1968.

20 dintre aceștia la 11 sporturi (atletism, gimnastică, judo, lupte greco-romane, natație, navigație, polo pe apă, scrimă, tir, tir cu arcul și volei) au participat la Jocurile Olimpice de vară. Lia Manoliu (1960, 1964 și 1968), Efim Ciulac (1972 și 1976) și Iuri Cerednik (1988) au devenit medaliați olimpici.

Sportivii născuţi în R. Moldova (Basarabia, RSS Moldovenească), participanţi la Jocurile Olimpice de vară (1912-2016)

1	2	3	4
Ludmila BOGDANOVA	Rusia	Judo	2008
Ovidiu BUIDOȘO	România	Gimnastică	2012
Iuri CEREDNIK	URSS/CSI/Rusia	Volei	1988, 1992
Efim CIULAC	URSS/Rusia	Volei	1972, 1976
Dimitri COLUPAEV	Germania	Nataţie	2012
Gheorghi de DAVÎDOV	Imperiul Rus	Tir	1912
Anatol GRINŢESCU	România	Polo pe apă	1960, 1964
Vlada ILIENKO	Rusia	Navigaţie	2004
Lia MANOLIU	România	Atletism	1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972
Eugenia MATEIANU	România	Scrimă	1960
Iuri MOLCIAN	Rusia	Scrimă	2004
Serghei OSTAPCIUK	Rusia	Nataţie	1996, 2000
Niki (Nikita) PALLI (PALEI)	Israel	Atletism	2008
Maria PIĄTKOWSKA (CHOJNACKA)	Polonia	Atletism	1952, 1960, 1964
Gheorghe POPOVICI	România	Lupte greco-romane	1960, 1964
Alexei SEMIONOV	Ucraina	Atletism	2008, 2016
Andrei SEMIONOV	Ucraina	Atletism	2008, 2012
Olga SENIUK	Azerbaidjan	Tir cu arcul	2016
Denis SIMANOVICI	Belarus	Atletism	2008, 2012
Stanislav TIVONCIK	Belarus	Atletism	2012

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat.

Nicolae Juravschi, actualul președinte al CNOS, a participat la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice, apărând culorile URSS/RSSM, României și Republicii Moldova.

De menționat și faptul că Nicolae Juravschi a reprezentat URSS/RSSM (1988), România (1992) și Republica Moldova (1996), Serghei Mureico CSI/Moldova (1992) și Bulgaria (2000, 2004), Sergiu Toma Moldova (2008, 2012) și Emiratle Arabe Unite (2016), Natalia Valeeva CSI/Moldova (1992) și Italia (2000, 2004, 2008).

Andrei PRODAN