Istoria
Jocurilor Olimpice moderne (25)
Continuăm
serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă
prezentăm ediția a XXVII-a a Olimpiadei care a avut loc în orașul australian
Sydney în anul 2000. Partea a 24-a, consacrată ediției a XXVI-a a Jocurilor
Olimpice disputate în Atlanta în 1996, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-24.html.
Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2000.
Designer – FHA Image Design.
EDIŢIA a XXVII-a. SYDNEY 2000
După 44 de ani de la Melbourne, îndepărtata
Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice – ultimele ale acestui mileniu.
De această dată, onoarea revine oraşului Sydney – aşezat pe coasta estică a
Australiei, capitala Statului New South Wales, renumit port al emisferei
sudice.
Dacă în 1956 participaseră numai 67 de ţări, cu
3.178 de sportivi, la Sydney s-au prezentat toate cele 199 de ţări invitate de
către Comitetul Internaţional Olimpic. De asemenea, au fost prezenţi de peste
trei ori mai mulţi sportivi – 11.084 – ceea ce demonstrează încă o dată
universalitatea şi gigantismul Jocurilor Olimpice, progresul înregistrat de
sportul mondial, interesul CNO-urilor pentru competiţiile olimpice.
Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2000.
Designer – FHA Image Design.
La Melbourne, fuseseră înscrise 384 de sportive,
reprezentând 12% din totalul sportivilor prezenţi la Jocuri; la Sydney, numărul
sportivelor a fost de 4.254, adică peste 38% din totalul concurenţilor. În
ultimii 20 de ani, CIO a militat pentru creşterea prezenţei sportivelor la
Jocurile Olimpice acceptând, de la o ediţie la alta, noi sporturi şi probe
feminine. Astfel, dacă la prima ediţie a Jocurilor Olimpice din 1896, în
program nu a fost inclusă nicio probă feminină, în 1920 erau 8 (5% faţă de cele
masculine); în 1948 – 19 (13,9%); în 1960 – 29 (19,3%); în 1980 – 50 (24,6%);
în 1992 – 86 (33,5%); pentru a se ajunge, în anul 2000, la 120 probe feminine
(ceea ce înseamnă 40%), plus alte 12 mixte – 4%.
Această îmbogăţire a programului olimpic, cu noi
sporturi şi probe, s-a aflat permanent în atenţia Comitetului Internaţional
Olimpic.
Jocurile au fost deschise oficial de Guvernatorul general al Australiei, Sir William Deane. Jurământul atleţilor a fost depus de Rechelle Hawkes. Favorita gazdelor, Cathy Freeman a fost starul care a aprins flacăra olimpică, celebrând idealul olimpic şi cultura australiană. Ea a devenit apoi prima băştinaşă care a câştigat aurul, spre încântarea mulţimii fermecătoare. Mascotele Jocurilor Olimpice de la Sydney au fost „Olly” – kookaburra, „Syd” – ornitorincul şi „Millie” – echidna, trei animale originare din Australia, reprezentând pământul, aerul şi apa.
Olly, Syd și Millie, mascotele Olimpiadei din 2000.
Designer: Matthew Hatton.
Americanul Maurice Greene şi-a cimentat reputaţia
de cel mai rapid bărbat al lumii cu victoria la 100 de metri, în timp ce
compatriotul său Michael Johnson a devenit primul bărbat care şi-a apărat cu
succes titlul olimpic la 400 de metri. Alergătoarea americană Marion Jones a
devenit prima femeie care a câştigat la atletism 5 medalii la o singură
Olimpiadă.
23 septembrie 2000. Marion Jones (SUA) a câștigat
medalia de aur la 100 m, întrecând pe Ekaterini Thanou (Grecia, în dreapta),
clasată pe locul doi, și Tanya Lawrence (Jamaica, în stânga), clasată pe locul
trei. Sursa foto: gettyimages.com.
Competiţia de înot a fost dominată de australianul
de 17 ani Ian Thorpe, care şi-a depăşit propriul său record mondial la 400
metri liber. Apoi el a mai câştigat încă două medalii de aur şi două de argint.
Oricum, cel mai rodnic câştigător de la Sydney nu a fost Jones sau Thorpe.
Gimnastul Alexei Nemov a luat cu el în Rusia 6 medalii.
Cel mai rodnic câştigător de la Sydney a fost
gimnastul Alexei Nemov. Sursa foto: gettyimages.com.
Înotătorul de 22 de ani, Eric Moussambani din
Guineea Ecuatorială, a devenit un superstar după ce a participat la proba
La această ediţie, delegaţia României a fost
implicată în cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Comitetul
Internaţional Olimpic a decis să retragă medalia de aur la individual compus
gimnastei Andreei Răducan, după ce a fost depistată pozitiv la testul
antidoping. Răducan fusese tratată împotriva răcelii de medicul echipei cu un
medicament ce conţinea pseudo-efedrină. Atleta Mihaela Melinte a fost exclusă
de la Olimpiadă deoarece a folosit nandrolon, o substanţă interzisă de
Comitetul International Olimpic. Melinte era campioană mondială în proba de
aruncarea ciocanului şi deţinea recordul mondial. Federaţia Română de Haltere a
fost aproape de a fi exclusă din competiţie după ce doi componenţi ai lotului,
Traian Cihărean şi Adrian Mateaş, au fost depistaţi pozitiv cu nandrolon. S-a
plătit o amendă de 50.000 de dolari pentru ca ceilalţi halterofili să poată
concura.
În lotul olimpic al Republicii Moldova au fost incluşi
34 de sportivi. Oleg Moldovan (tir) a câştigat medalia de argint, iar Vitalie
Gruşac (box) a intrat în posesia medaliei de bronz. O evoluţie meritorie au
avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5, repetând astfel
performanţa de la Jocurile Olimpice de la Atlanta; pe locul 6 au încheiat
competiţia Alexandru Bratan (haltere) şi Ion Diaconu (lupte libere); pe locul 7
s-a situat Vitalie Răilean (lupte libere); pe locul 10 – Ruslan Bodişteanu
(lupte libere). Republica Moldova s-a clasat pe locul 62 din 199 de ţări
participante. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_6.html.
22 septembrie 2000. Pe podiumul de premiere (de la
stânga la dreapta): Oleg Moldovan (R. Moldova, argint), Ling Yang (China, aur)
și Zhiyuan Niu (China, bronz). Sursa foto: gettyimages.com.
Echipa SUA a triumfat din nou cu 97 de medalii: 39
de aur, 25 de argint şi 33 de bronz. Olimpiada de la Sydney a fost îndelung
proclamată cea mai bună Olimpiadă a tuturor timpurilor.
Cifrele
JO Sydney 2000
Oraş gazdă:
Sydney (Australia).
Datele de
desfăşurare: 15 septembrie – 1 octombrie.
Număr de
ţări participante: 199.
Număr de
sportivi: 10.651 (3.698 femei), la 28 de
discipline, în 300 de probe (120 feminine, 12 mixte).
Număr de
medalii decernate: 928 (301-299-328).
Podiumul pe
medalii:
1. SUA: 39 aur, 25
argint, 33 bronz, total 97;
2. Rusia: 32 aur,
28 argint, 28 bronz, total 88;
3. China: 28 aur,
16 argint, 15 bronz, total 59.
Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro
