Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (25)

EDIŢIA a XXV-a. MILANO-CORTINA 2026

Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat în perioada 6-22 februarie 2026 în orașele italiene Milano și Cortina d’Ampezzo. Circa 2.900 de sportivi, reprezentând 92 de Comitete Olimpice Naționale, au participat în cele 8 sporturi și 16 discipline incluse în program. Republica Moldova a fost reprezentată de cinci atleți, care au concurat la două sporturi și șase probe.

Posterul oficial al JO de iarnă din 2026. Designer – Olimpia Zagnoli

Pentru a patra ediție olimpică la rând, Norvegia a terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii, cu un total impresionant de 41, dintre care 18 de aur (un nou record), 12 de argint și 11 de bronz. Schiul fond, cu 7 distincții de aur, două de argint și 5 de bronz, a contat imens pentru bilanțul final al Norvegiei. Alte discipline care au contribuit consistent sunt biatlonul (3 – 5 – 3), combinata nordică (3 – 0 – 0) și săriturile cu schiurile (2 – 2 – 1).

Dominanța nordicilor în sporturile de iarnă pare tot mai greu de contestat. Deși are doar aproximativ 5,5 milioane de locuitori, Norvegia reușește constant să depășească națiuni mult mai mari printr-un model sportiv bazat pe dezvoltarea pe termen lung, diversitate și plăcerea de a face sport. În Norvegia, copiii până la 12 ani nu au competiții bazate pe rezultate și sunt încurajați să practice mai multe discipline, fără presiune timpurie sau selecție agresivă.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2026. Designer: WPP

Pe poziția secundă s-au situat SUA, 33 de medalii în total, dintre care 12 de aur, 12 de argint și 9 de bronz. Americanii au avut mai multe sporturi la care au urcat pe podium, conform și cu mărimea și varietatea delegației. De la schi alpin până la patinaj viteză, au fost pe podium în 11 sporturi, schiul freestyle adunând cele mai multe titluri, 3.

Țările participante la Milano-Cortina 2026

Locul 3 în ierarhia pe medalii a fost adjudecat de Țările de Jos, care au lăsat în afara podiumului virtual țara gazdă, Italia. Olandezii au avut 20 de medalii, dintre care 10 de aur, 7 de argint și 3 de bronz. Italienii, cu 10 – 6 – 14 și un total de 30, au rămas în urmă, criteriul de deparatajare fiind numărul distincțiilor în ordinea de valoare a metalului. Iar olandezii au avut una de argint în plus. Un bilanț formidabil, hrănit de numai două discipline: patinajul viteză (5 – 6 – 2) și short track-ul (5 – 1 – 1).

Vezi ce sporturi a dominat fiecare țără la Olimpiada din 2026

Italia a organizat ireproșabil Jocurile Olimpice, reușind să fie la cel mai înalt nivel și din punct de vedere al performanțelor sportive. Gazda a trăit la rândul ei cea mai bună ediție olimpică din istorie, cu 10 medalii de aur. Sprijinul publicului și avantajul competiției de acasă i-a ajutat pe sportivii italieni să performeze. Patinajul viteză, cu 3 titluri și Francesca Lollobrigida în prim-plan, aducând cele mai multe distincții de aur. De remarcat și revenirea fantastică, după o accidentare groaznică, a Federicăi Brignone, câștigătoare în probele de slalom uriaș și Super-G în schiul alpin.

 

În total 29 de națiuni au cucerit medalii la ediția 2026 a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, iar 20 de țări au câștigat medalii de aur

Norvegianul Johannes Hoesflot Klaebo a fost fără doar și poate marele star al acestor Jocuri Olimpice. El a intrat definitiv în istoria sporturilor de iarnă după ce a cucerit șase medalii de aur la aceeași ediție olimpică, fiind primul care a izbutit acest lucru. Totodată, a devenit al doilea spoprtiv din istoria Jocurilor de vară și de iarnă care a atins cel puțin granița a 10 titluri olimpice în carieră (are 11 în total), după înotătorul american Michael Phelps. 

 

Johannes Klaebo și prima sa medalie olimpică de aur de la JO 2026 Foto: Guliver/GettyImages

Schiorul de fond Johannes Klaebo s-a impus în toate probele posibile: 10 km stil liber start la interval, 10 + 10 km skiatlon, 50 km stil clasic start în bloc, sprint stil clasic, ștafetă 4x7,5 km și ștafetă sprint stil liber. Foto: Instagram

Finala turneului masculin de hochei pe gheață, Canada – SUA (1-2, după prelungiri) a fost cel mai așteptat eveniment din cadrul acestei ediții. Iar spectacolul a fost pe măsură, la cel mai înalt nivel, cu elita hocheiului din NHL implicată. Statele Unite au câștigat titlul olimpic pentru a treia oară în istorie și pentru prima dată după Lake Placid 1980. Golul lui Jack Hughes a pus capăt unei așteptări de aproape jumătate de secol și a reaprins rivalitatea istorică dintre cele două mari puteri ale hocheiului mondial. Și naționala feminină a SUA a terminat turneul învingătoare, tot contra Canadei (2-1, după prelungiri).

 

Echipa masculină de hochei pe gheață a SUA a cucerit al treilea titlu din istorie, după cele din 1960 și 1980 la capătul unei finale tensionate cu o rivală aprigă, Canada, partidă decisă în „overtime” de golul lui Jack Hughes în minutul 1:41

Componenentele echipei feminine de hochei pe gheață a SUA cu medaliile olimpice de aur. Foto: Guliver/GettyImages

Toate câștigătoarele turneului olimpic masculină de hochei pe gheață

Din delegația americană au mai ieșit în evidență Mikaela Shiffrin la schi alpin, proba de slalom, Alysa Liu la patinaj artistic în concursul feminin sau Jordan Stolz la patinaj viteză.

Milano Cortina 2026 a adus multe momente istorice. Brazilia și-a auzit pentru prima dată imnul la Jocurile Olimpice de iarnă. Titlul lui Lucas Pinheiro Braathen la slalom uriaș (schi alpin) a reprezentat nu doar un succes pentru Brazilia, ci și prima medalie olimpică de aur obținută vreodată de o țară din America de Sud la sporturile de iarnă.

S-a consemnat și o premieră istorică la aceste Jocuri: întâia medalie, de orice culoare, pentru un continent întreg: America de Sud. Una de aur, cucerită de brazilianul Lucas Pinheiro Braathen în proba de slalom uriaș a schiului alpin. Foto: Dustin Satloff/Getty Images

Mihail Șaidorov a fost revelația patinajului artistic. Puțini l-ar fi văzut favorit înaintea competiției, însă kazahul a produs una dintre cele mai mari surprize din istoria probei, dominată constant de americani și japonezi. Într-o finală cu multe ratări la programul liber, inclusiv a superstarului Ilia Malinin, Șaidorov și-a gestionat bine emoțiile, a prezentat un program foarte valoros și a devenit campion olimpic.

Elveția a fost cu o clasă deasupra tuturor în schiul alpin masculin. Și s-a detașat în primul rând Franjo von Allmen. La debutul său olimpic, el a cucerit trei medalii de aur, fiind unul dintre numele de urmărit în anii următori.

Americanca Elana Meyers Taylor (41 de ani) a scris istorie în monobob, devenind cea mai în vârstă campioană olimpică individuală la feminin din istoria Jocurilor de iarnă. Victoria ei a fost privită ca o demonstrație de longevitate sportivă și experiență, într-o disciplină dominată adesea de echipajele din Germania.

Suedeza Ebba Andersson a câștigat la Milano-Cortina o medalie de aur și trei medalii de argint. Foto: bastillepost.com

Opt atleți au reușit să câștige cel puțin patru medalii la Milano Cortina 2026, în discipline precum schi fond, biatlon și short-track. A ieșit în evidență povestea suedezei Ebba Andersson (patru medalii). Sportiva scandinavă la schi fond a dominat cu autoritate cursa de 50 km în stilul clasic și a câștigat aurul olimpic cu peste două minute avans. Timpul obținut ar fi fost suficient pentru a intra în top 20 și în proba masculină, ceea ce spune totul despre nivelul ei din această cursă. Succesul scandinavei a avut și o încărcătură emoțională. Cu doar câteva zile înainte, Ebba trăise unul dintre cele mai grele momente ale carierei, în ștafeta feminină, când a căzut pe schimbul doi, a pierdut un schi și peste un minut în lupta directă cu Norvegia. Acel moment nefericit a cântărit decisiv în economia cursei și a reprezentat singura medalie de aur ratată de Suedia în probele feminine de schi fond la această ediție olimpică. Victoria de la 50 km a fost, practic, răspunsul perfect al sportivei. La final, lacrimile suedezei au fost de această dată de bucurie. Este o campioană care a știut să transforme dezamăgirea în motivație.

Țările europene care au reușit și n-au reușit să obțină medalii de aur la Jocurile Olimpice de iarnă

Interesul publicului pentru Milano Cortina 2026 s-a văzut și în cifre: peste 1,3 milioane de bilete au fost vândute pe durata competiției. Atmosfera din arene a fost una dintre marile reușite ale ediției.

Următoarea Olimpiadă de iarnă va avea loc în 2030 în Alpii francezi, dar până atunci vom savura Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles 2028.

Surse: welovesport.ro, gsp.ro, agerpres.ro, digi24.ro, eurosport.ro

MOLDOVA LA MILANO-CORTINA 2026 

Autor: Andrei PRODAN

Sursa foto: olympic.md

La cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă Republica Moldova a fost reprezentată de cinci atleți (trei bărbați și două femei), care au concurat la două sporturi (biatlon și schi fond) și șase probe. Detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/incep-jocurile-olimpice-de-iarna-milano.html.

Delegaţia R. Moldova la Ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe Milano-Cortina, care a avut loc la 6 februarie 2026 pe stadionul San Siro-Giuseppe Meazza din Milano

Cea mai bună evoluție a avut-o biatlonista Alina Stremous, care pe 11 februarie 2026 a ocupat locul 14 (din 91 participanți) în proba 15 km individual (este al treilea cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice hibernale). Fără nicio țintă ratată, ea a fost cronometratǎ în 43 minute şi 46.5 secunde. Campioanǎ olimpicǎ a devenit franțuzoaica Julia Simon (41:15.6), urmatǎ de compatrioata sa Lou Jeanmonnot (42:08.7) şi bulgăroaica Lora Hristova (42:20.1).

Alina Stremous la Olimpiada din 2026

Din păcate, în proba 7,5 km sprint Alina Stremous s-a clasat doar pe locul 73 (din 91 participanți), înregistrând rezultatul 24:04.2 și având trei ținte ratate (1+2). Medalia de aur a obținut-o norvegianca Maren Kirkeeide (20:40.8), urmatǎ de reprezentantele Franței, Oceane Michelon (20:44.6) şi Lou Jeanmonnot (21:04.5). La Beijing 2022, Alina Stremous a ocupat locul 10 în această probă.

Pavel Magazeev la Olimpiada din 2026

În proba de biatlon 20 km individual Pavel Magazeev s-a clasat pe locul 45 (din 89 participanți) cu rezultatul 58:02.3 (3 ținte ratate: 1+1+0+1), iar Maksim Makarov a ocupat locul 84 cu rezultatul 1:04:54.4 (5 ținte ratate: 1+1+1+2). Campion olimpic a devenit norvegianul Johan-Olav Botn (51:31.5), urmat de francezul Eric Perrot (51:46.3) și un alt norvegian Sturla Holm Laegreid (52:19.8).

Maksim Makarov la Olimpiada din 2026

În proba 10 km sprint Pavel Magazeev a ocupat locul 78 (din 90 participanți) înregistrând rezultatul 26:43.4 (3 ținte ratate: 1+2), iar Maksim Makarov s-a clasat pe locul 86 cu rezultatul 27:24.8 (3 ținte ratate: 3+0). Pe podiumul de premiere au urcat francezii Quentin Fillon Maillet (22:53.1) și norvegienii Vetle Sjaastad Christiansen (23:06.8) și Sturla Holm Laegreid (23:09.0).

Iulian Luchin la Olimpiada din 2026

Iulian Luchin, în vârstă de 21 de ani, a debutat la Jocurile Olimpice clasându-se pe locul 96 (din 113 participanți) în proba de schi fond 10 km liber cu rezultatul 26:51,0. Campion a devenit eroul acestei ediții norvegianul Johannes Hoesflot Klaebo (20:36.2), care a fost urmat de francezul Mathis Desloges (20:41.1) şi un alt norvegian Einar Hedegart (20:50.2).

Elizaveta Hlusovici la Olimpiada din 2026

Încă o debutantă la Jocurile Olimpice a fost Elizaveta Hlusovici. Sportiva de 18 ani s-a clasat pe locul 104 (din 111 participanți) la proba schi fond 10 km liber, înregistrând rezultatul (31:29,1). Medaliile olimpice au fost câștigate de suedezele Frida Karlsson (22:49.2), Ebba Andersson (23:35.8) și americanca Jessie Diggins (23:38.9). Elisaveta este fiica biatlonistei Natalia Levcenkova, care acum 20 de ani, la Torino 2006, a obținut cel mai bun rezultat din istoria participării Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă, locul 8 în proba 15 km individual.

MILANO-CORTINA 2026

(5 sportivi, 2 sporturi, 6 probe)

• locul 14 – biatlon, 15 km individual: Alina Stremous

• locul 45 – biatlon, 20 km individual: Pavel Magazeev

• locul 73 – biatlon, 7,5 km sprint: Alina Stremous

• locul 78 – biatlon, 10 km sprint: Pavel Magazeev

• locul 84 – biatlon, 20 km individual: Maxim Makarov

• locul 86 – biatlon, 10 km sprint: Maxim Makarov

• locul 96 – schi fond, 10 km liber: Iulian Luchin

• locul 104 – schi fond, 10 km liber: Elizaveta Hlusovici

Iulian Luchin a fost portdrapelul Republicii Moldova la Ceremonia de închidere a Jocurile Olimpice Milano-Cortina, care a avut loc pe 22 februarie 2026, la Verona Olympic Arena

Despre rezultatele obținute de sportivii moldoveni la celelalte Jocuri Olimpice de iarnă (1994-2022) puteți afla aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/moldova-la-jocurile-olimpice-de-iarna.html.