Istoria Jocurilor Olimpice moderne (8)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a VIII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Franței în anul 1924. Partea a șaptea, consacrată ediției a VII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Anvers în 1920, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-7.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1920. Designer – Jean Droit.

EDIŢIA a VIII-a. PARIS 1924

Pentru această ediţie au candidat Amsterdam, Berlin, Los Angeles, Rio de Janeiro şi Roma. Amsterdam ar fi trebuit să găzduiască Olimpiada din 1924, dar datorită influienţei preşedintelui olimpic Pierre de Coubertin, Jocurile Olimpice s-au disputat din nou la Paris. Coubertin a sperat că această Olimpiadă va îmbunătăţi slaba organizare a jocurilor din capitala Franţei din 1900. Evenimentul olimpic a fost imortalizat în filmul „Care de foc”. Aceasta a fost ultima ediţie a Jocurilor Olimpice organizată sub preşedinţia CIO a lui Pierre de Coubertin. A fost introdusă deviza olimpică „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic).

Ca şi la Olimpiada de la Anvers, ţările învinse în Primul Război Mondial, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia, n-au fost invitate.

La ediţia Jocurilor Olimpice de la Paris, găzduirea participanţilor s-a făcut, pentru prima dată, într-un aşezământ special – „Satul Olimpic” amenajat în apropierea stadionului Colombes; la rândul lui, acesta a fost renovat şi pregătit pentru desfăşurarea festivităţilor şi a întrecerilor de atletism, rugby şi fotbal.

Stadionul Olimpic Colombes. Sursa foto: wikipedia.org.

Satul Olimpic la JO Paris 2024. Sursa foto: wikipedia.org.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Gaston Doumergue, iar jurământul atleţilor a fost depus de Georges Andre. Ceremonia de deschidere şi câteva probe sportive au avut loc pe stadionul olimpic Yves-du-Manoir, care avea o capacitate de 45.000 de locuri.

Competiţia de tir s-a desfăşurat la 200 km de Paris, la Chalons-sur-Marne, pe o ceaţă groasă şi persistentă. Reduse ca număr, probele au fost câştigate, în majoritatea lor, de trăgătorii americani.

Obişnuiţi încă de pe atunci cu turneele internaţionale, reprezentanţii SUA au învins la toate probele de tenis. Apropo, tenisul şi-a făcut ultima apariţie înainte de a fi adus înapoi după 64 de ani, la Seul.

La această Olimpiadă, americanul William De Hart Hubbard a devenit primul atlet de culoare care câştigă aurul la individual, triumfând la săritura în lungime. Compatriotul său, Robert Le Gendre, a stabilit recordul mondial la această probă, 7,76 metri, dar asta se întâmpla la pentalon şi a trebuit să se mulţumească cu medalia de bronz.

Finlandezii au dominat din nou cursele de semi-fond, cu Paavo Nurmi luând 5 medalii de aur, două din ele câştigate la o diferenţă de o oră una de alta. Datorită performanţei sale, lui Nurmi i s-a ridicat o statuie la intrarea în stadionul Olimpic din Helsinki.

Paavo Nurmi a câştigat la JO 1924 cinci medalii de aur. Sursa foto: apnews.com.

La scrimă, francezul Fencer Roger Ducret a câştigat cinci medalii, din care trei de aur.

Marea Britanie a înscris două victorii importante când Harold Abrahams a devenit primul european care câştigă aurul la 100 metri, în timp ce Eric Liddell a luat aurul la 400 metri, cu timpul de 47,6 secunde. Timpul lui Lidell a fost de record mondial, dar nu a fost recunoscut oficial deoarece până în anul 1936 alergătorii fugeau în jurul unei benzi.

La bazinul de înot Johnny Weissmuller (mai târziu a jucat rolul principal în filmul „Tarzan”) a câştigat trei medalii de aur la probele de înot liber şi una de bronz la polo bărbaţi.

Înotătorul american Johnny Weissmuller a câştigat trei medalii de aur şi una de bronz. Peste câţiva ani va juca în filmul „Tarzan”. Sursa foto: gettyimages.com.

18 ţări au participat la un turneu de şah pe echipe, neinclus în programul oficial al Jocurilor Olimpice, denumit „Olimpiada de Şah”. Cu acest prilej s-au pus bazele Federaţiei Internaţionale de Şah.

Pentru ceremonia de închidere a fost introdus ritualul ridicării drapelelor CIO, ale ţării gazdă şi ale ţării ce urmează să organizeze ediţia viitoare.

Cifrele JO Paris 1924

Datele de desfăşurare: 4 mai – 27 iulie 1924.

Număr de ţări participante: 44.

Număr de sportivi: 3.075 (136 femei), la 18 discipline, în 126 de probe (10 feminine, 1 mixtă).

Număr de medalii decernate: 378 (126 de aur, 126 de argint şi 126 de bronz).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 45 aur, 27 argint, 27 bronz, total 99;

2. Finlanda: 14 aur, 13 argint, 10 bronz, total 37;

3. Franţa: 13 aur, 15 argint, 10 bronz, total 38.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro